S-a născut la Darabani şi a copilărit la Păltiniș, Lucica Păltineanu este de peste două decenii solista Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava. A imprimat în acești ani trei albume și acum lucrează la al patrulea. A cântat cu toți marii artiști români de astăzi, și a evoluat alături de orchestre de muzică populară celebre, cum ar fi „Lăutarii” de la Chișinău. Melodiile ei au răsunat nu doar în țară ci și în țări precum Germania, Italia sau Polonia. Pentru românii din zona Cernăuțiului (Ucraina) este deja o prezență familiară, iar în 30 septembrie 2012, artista a fost desemnată cetăţean de onoare al comunei Păltiniş. Astăzi, își prezintă dărăbănenilor, povestea ei de succes, cunoscuta interpretă de muzică populară Lucica Păltineanu.

Cum au fost anii copilăriei la Păltiniș? V-a urmărit acest univers al satului în cariera muzicală?

Viaţa omului are mai multe etape, fiecare din acestea având frumuseţea ei, iar una din ele este copilăria. Chiar dacă am crescut în minunatul sătuc Păltiniş din judeţul Botoşani şi nu am fost scutită de munca de la ţară, pot spune că am avut o copilărie minunată, în care am avut parte, ca orice copil, şi de bucurii şi de momente de tristeţe, şi de joacă şi de muncă, dar nu în ultimul rând, de o educaţie sănătoasă, fapt pentru care mulţumesc părinţilor mei şi dascălilor de la acea vreme. Nu numai ca m-a urmărit acest univers al satului în cariera muzicală, dar m-a şi inspirat, drept dovadă şi textele cântecelor din repertoriul meu care sunt rupte din realitatea satului.



Cum au fost primele contacte cu muzica populară, v-ați gândit la început să abordați și alte genuri de muzică?

Imaginaţi-vă o fetiţă pe o scenă a Căminului Cultural, cântând fără orchestră în spate şi fără microfon în faţa publicului care făcea linişte deplină pentru ca glasul cristalin să poată fi auzit în toată sala. Era prima dată când luam contact cu scena, cu publicul şi bineînţeles cu muzica populară (mai serios) şi se întâmpla la serbarea de sfârşit de an şcolar. Ce a urmat cred că intuiţi: publicul a fost alături de mine chiar de la primii mei paşi pe drumul cântecului popular. Bineînţeles că am prins curaj, şi din acel moment nu-mi doream decât un singur lucru: să devin interpretă de muzică populară. Niciodată nu m-am gândit să cânt şi alt gen de muzică, simţeam că traseul meu era clar-muzica populară.

Ce sentimente v-au încercat când ați urcat pentru prima dată pe o scenă mare?

Am avut emoţii foarte mari. Îmi doream să iasă totul ca la carte, să mă ridic la nivelul aşteptărilor şi să ajung la inima publicului, să trec de acea barieră care există uneori între solistul de pe scenă şi public, şi să reuşesc să transmit ceea ce cânt ascultătorilor.



Care a fost parcursul d-voastră profesional până ați ajuns interpretă la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava?

Nu pot să nu amintesc aici de inegalabilul poliinstrumentist Silvestru Lungoci, Dumnezeu să-l odihnească, cel care a făcut posibilă întâlnirea mea cu marele dirijor George Sârbu, căruia astăzi îi datorez cariera mea profesională. Sub atenta îndrumarea a maestrului Sârbu mi-am făcut ucenicia în Ansamblul de copii „Balada”. Aici am crescut, m-am format ca şi solist vocal, mi-a făcut un repertoriu şi am participat la multe spectacole şi filmări. Tot în această perioadă am reuşit să realizez şi primele mele înregistrări la Radio Bucureşti cu Orchestra Radio sub bagheta maestrului G.Sârbu, după care a urmat debutul meu în televiziune în emisiunea „Tezaur folcloric” a regretatei realizatoare Mărioara Murărescu.

VEZI şi: Constantin Atodiresei, darabaneanul care ii invata pe tinerii suceveni muzica populara FOTO & VIDEO

Încet-încet, mă desprindeam de Ansamblul „Balada”, construindu-mi deja temelia de care aveam nevoie şi peste care mai târziu să-mi clădesc cariera în cadrul Ansamblului profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Colaborarea mea cu Televiziunea devenea din ce în ce mai strânsă, fiind remarcată şi de alţi redactori de emisiuni de folclor precum Elise Stan, Teodora Popescu, Niculina Merceanu etc. În toamna anului 1994, prin concurs, m-am angajat în cadrul Ansamblului profesionist Ciprian Porumbescu din Suceava unde îmi desfăşor şi astăzi activitatea.




Vă rugăm să ne caracterizați puțin repertoriul d-voastră. Din ce zone etnografice vă culegeți cele mai multe piese?

Repertoriul meu este în general din zona Moldovei, foarte puţine piese am din Bucovina şi asta pentru că nu am rezistat să nu mă înfrupt şi din frumuseţea folclorului bucovinean, dat fiind faptul că de 20 de ani locuiesc în Suceava. E foarte greu să-ţi faci un repertoriu corespunzător care să te reprezinte pentru că în aceeaşi măsură este foarte uşor să greşeşti şi să te abaţi de la traseu. Maestrul G.Sârbu, maestrul Viorel Leancă, domnul Trifan Leancă au fost cei care m-au ajutat foarte mult, m-au menţinut pe linia de plutire astfel încât să nu fac rabat de la calitate.

Care mai sunt astăzi legăturile d-voastră cu locurile natale?

Sunt foarte legată de aceste locuri pentru că aici m-am născut, am făcut primii paşi, am primit primele poveţe şi metaforic vorbind, când am făcut aripi am zburat din cuib. Mă întorc însă cât de des am posibilitatea pentru că dorul de părinţii mei dragi şi de aceste locuri mă mistuie şi oriunde aş fi, oricât de bine mi-ar fi, adevărata linişte o găsesc doar acasă.



Cu ce personalități ale muzicii populare românești ați evoluat pe scenă?

În aceşti 20 de ani de când activez în cadrul Ansamblului profesionist „Ciprian Porumbescu” din Suceava, viaţa mi-a oferit posibilitatea să cânt pe scene mari ale ţării şi să întâlnesc nume grele ale muzicii populare româneşti. Am încercat de fiecare dată să profit de aceste ocazii, astfel încât, fiecare colaborare de acest gen era ca o lecţie pentru mine din care învăţam câte ceva. Mă consider o norocoasă pentru că am avut onoarea să calc pe aceeaşi scenă cu personalităţi ale folclorului românesc şi este o mândrie pentru mine, dar în acelaşi timp mă şi obligă să mă ridic mereu la cel mai înalt nivel profesional, iar performanţele mele să fie întotdeauna cele mai mari.

Citiţi şi: Maria Constandache, „romanta” muzicii de petrecere din Darabani FOTO & AUDIO de colectie

Vă rugăm la final să lăsați un mesaj pentru cititorii noştri.

Mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru că sunt sănătoasă, pentru harul pe care mi l-a dat şi pentru că m-a ajutat să fac în viaţă ceea ce mi-am dorit: să cânt. Mulţumesc părinţilor mei că m-au crescut şi m-au educat cum au putut mai bine şi nu în ultimul rând mulţumesc publicului, fără de care , noi, cei care slujim folclorul românesc, nu am putea exista. Vă asigur, dragii mei, de toată dragostea mea şi să vă dea Bunul Dumnezeu tot ce-i mai bun şi mai frumos pe lume. Doamne ajută! (Alexandru D. AIOANEI, foto: realmusic.ro)



Citiţi pe aceeaşi temă: Mitica Hapliuc: „Prin muzica devii nemuritor”



6:42 pm Sambata, 08 Noiembrie, 2014