„Legea privind vânzarea terenurilor nu mai prezintă interes pentru Guvernul Ponta III, deoarece lucrul cel mai important s-a produs – Agenţia Domeniilor Statului a ajuns în directa subordine a premierului. În rest, mult aclamata apărare a pământului românesc de invazia cumpărătorilor străini nu mai interesează coaliţia de guvernare” se arată într-un comunicat al secretarului Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul României, declaraţie politică susţinută de deputatul liberal Costel Şoptică în plenul Camerei Deputaţilor:

Anul trecut, Ministerul Agriculturii, condus de preşedintele PC - Daniel Constantin, a pus pe jar toată ţara, pentru că, de la 1 ianurie 2014, urma să se liberalizeze piaţa funciară pentru persoanele fizice străine. Conducerea ministerului susţinea că, în lipsa unei legislaţii care să pună ordine în vânzarea de terenuri extravilane, străinii ar putea acapara pământurile fertile ale României, pentru că fermierii autohtoni nu au nici pe departe forţa financiară a occidentalilor. Pentru această situaţie, Ministrul Agriculturii a dat vina pe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin care România nu a solicitat o perioadă mai mare de tranziţie pentru acest capitol.

Când este vorba de vinovaţi pentru o astfel de situaţie, ministrul Daniel Constantin nu prea vrea să-i nominalizeze, pentru că, în capul listei, ar trebui să figureze Mihai Tănăsescu, ministrul Finanţelor Publice de la acea vreme, membru marcant al PSD, iar, mai nou, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii. Ca să îndrepte situaţia, Ministerul Agriculturii a promovat în Guvern, în toamna anului 2013, proiectul de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Gravitatea situaţiei descrise de Executiv a impus dezbaterea propunerii legislative în regim de urgenţă şi, după o reexaminare cerută de preşedintele României, actul normativ a devenit oficial, prin publicarea în Monitorul Oficial din 12 martie 2014.

În mare, legea impune parcurgerea unei proceduri extrem de laborioase pentru cumpărarea de teren agricol extravilan, dar se introduc şi măsuri care să conducă la coagularea suprafeţelor, extrem de fărâmiţate în urma aplicării legilor funciare. Şi, ca să nu se înregistreze tot felul de abuzuri, prin lege se introduce obligativitatea unor avize din partea Ministerului Culturii şi cel al Apărării Naţionale. Ca vestigiile istorice să fie protejate, iar graniţele ţării să fie cât mai bine apărate. De altfel, una dintre măsurile impuse de lege prevede ca străinii persoane fizice din UE să nu poată cumpăra pământ la mai puţin de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi la o distanţă mai mică de 2.400 m faţă de obiectivele speciale decât cu avizul Ministerului Apărării Naţionale.



Autorităţile au avut grijă să transmită că această măsură vine ca reacţie la intenţia Ungariei de a susţine financiar achiziţia de terenuri în România de către maghiari. Populaţia a devenit extrem de receptivă la astfel de mesaje şi a susţinut promovarea acestui act normativ, în ideea ca România să nu ajungă, „pe persoană fizică”, în proprietatea Ungariei. Pentru implementarea acestei legi este nevoie de norme de aplicare elaborate de către cele trei ministere implicate – cel al Agriculturii, al Culturii şi al Apărării Naţionale; în lipsa lor, vânzarea terenurilor către străini se face după regulile de drept comun, care deschid larg porţile achiziţiei de terenuri. Până la data stabilită de lege, adică 12 aprilie, numai Ministerul Agriculturii a prezentat un proiect de ordin, dar care nu a ajuns în Monitorul Oficial, deci, nu produce efecte. Iar ţara a rămas fără protecţia graniţelor şi fără asigurarea securităţii alimentare naţionale, aşa cum s-a invocat la promovarea acestei legi.



Îmi este aproape imposibil să nu remarc faptul că tot acest blocaj a apărut după ce PNL a ieşit de la guvernare, iar Puterea a fost completată de PSD cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. De aceea, cred că normele de aplicare a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor către străini nici nu vor apărea, iar actul normativ votat de USL, cu Partidul Naţional Liberal ca partener, nu va fi aplicat. Pentru că, după părerea mea, ar ataca unele interese ale noilor parteneri de guvernare ai PSD. Şi aici mă refer la UDMR. Pe de altă parte, se pare că premierul Victor Ponta a avut alte priorităţi atunci când a susţinut această lege.

Cum normele de aplicare nu au apărut şi nici nu sunt semne că cele două ministere, cel al Culturii şi cel al Apărării Naţionale, îşi vor face datoria, este de înţeles că obiectivul legii era de a acapara Agenţia Domeniilor Statului (ADS) de către primul ministru, pentru că toate procedurile ca ADS să ajungă la Secretariatul General al Guvernului au fost îndeplinite. Agenţia mai are câte ceva interesant pentru care merită să deţii controlul. Toate terenurile agricole ale statului sunt administrate de către ADS. Iar retrocedările nu s-au terminat. Pe de altă parte, subvenţiile comunitare şi cele naţionale au făcut din pământ o sursă de venit extrem de vânată. Colegiul din judeţul Botoşani, pe care eu îl reprezint, are graniţă cu două state extracomunitare, dintre care una cu Ucraina, unde situaţia internă este extrem de tensionată. De aceea, voi urmări cu maximă atenţie evoluţia acestui act normativ, iar Partidul Naţional Liberal, din care fac parte, ia în calcul măsuri care să suplinească lipsa acestei legi.




12:59 pm Marti, 27 Mai, 2014