Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!

" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
ISTORIA Ateneului de la Darabani

În 21 iunie1924, de ziua orașului, la Darabani se inaugura filiala locală a Ateneului Român. La ceremonie a fost prezent și Constantin I. Angelescu, Ministrul de atunci al Instrucțiunii Publice. De altfel, Angelescu a fost numit Președinte de Onoare al Ateneului, într-un comitet onorific din care făceau parte, printre alții, poetul Ion Pillat, generalul Ludovic Mircescu și prefectul Ștefan Lascăr, cel care avea să devină primul cetățean de onoare al orașului.

În anii '30 avocatul Costeanu a înființat primul muzeu etnografic al orașului, cu o colecție de peste 200 de obiecte. Muzeul era găzduitîn Sala Mare a Primăriei, pe atunci în Conacul Balș.În 1937 presa din toată țara consemna sărbătoarea Centenarului Darabanilor, poate cel mai vizibil proiect la care a lucrat Ateneul local. Ceremoniile au adus în localitate oaspeți de seamă, între care Mihail Negură, Ministrul Cooperației, și scrisori de felicitare din partea MS Regelui Carol al II-a și a altor înalți demnitari. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial activitatea Ateneului a fost întreruptă, iar colecțiile muzeale și de carte au fost distruse, la fel cum s-a întâmplat, de altfel, și cu arhiva oficială a orașului. După instaurarea regimului comunist, avocatul Costeanu este arestat, la fel ca alți lideri ai orașului, iar la Darabani este înființat Căminul Cultural „Lumina”, cu sediul în vechea școala evreiască din spatele Magazinului Mare.
Primul coordonator al Căminul a fost învățătorul Vasile Ursache. Odată cu instituția dărăbăneană se înființau cămine culturale și la Cornești („Unirea”), Teioasa („Înfrățirea”) și Bajura („Pr. Gh. Hadârcă”). Toate aceste cămine găzduiau serbări, șezători culturale și conferințe cu sătenii, conform curriculei instituite în întreaga țară de noua conducere comunistă. În 1949 se făceau primele demersuri pentru crearea unui cinematograf local, găzduit inițial în școala evreiască și apoi în „școala nouă” – corpul vechi al Școlii „Leon Dănăilă” de astăzi. Filmele propagandistice rusești constituiau în această fază întreaga agendă a cinematografului.La finalul anilor'50, cinematograful avea să se mute în clădirea special construită pentru acest scop în centrul orașului, purtând inițial numele de „Octombrie Roșu”, devenit apoi „Făclia”.
În anii '60, sub conducerea lui Nicolae Crîșlaru, Căminul Cultural susținea introducerea radioficării la Darabani, ocupându-se cu realizarea unor emisiuni culturale care însă ocupau un mic procent din timpul de emisie. Cu Didiță Colescu la conducere, Căminul Cultural primea în dotare un microbuz pentru deplasările echipelor artistice și științifice ale instituției. În această perioadă sediul Căminului se mută din școala evreiască într-o clădire aflată peste drum de sediul Poștei.
După reorganizarea administrativă din 1968, când Darabaniul redevine, din comună, oraș, Căminul Cultural se transformă, la rândul său, în Casă de Cultură. La conducerea instituției vin, pe rând, Petru Anechitoae, Petrică Burcă și Liviu Andronic. În această perioadă (anii '70-'80) se consemnează un reviriment semnificativ al vieții culturale la nivel național și, prin urmare, și la Darabani. Teatrul amator dărăbănean, corurile și formațiile de muzică ușoară din cadrul instituției, precum și fanfara și taraful din localitate sunt proiectele cu cel mai mare succes de public.

Astăzi avem la Darabani o Casă de Cultură („Theodor Balș”) care este doar o clădire, fără personalitate juridică, buget propriu, personal dedicat sau vreun calendar de activități. Mai avem o Bibliotecă a Orașului cu numai un angajat, precum și două muzee informale, Muzeul „Leon Dănăilă” și Muzeul Nordului, sprijinite de administrație, însă create și administrate de grupuri deinițiativă privată.
În aprecierea noastră, highlight-urile ultimului secol în mișcarea culturală dărăbăneană au fost Ateneul Român în perioada interbelică, cenaclul Nicolae Labiș în comunism și festivalul Zilele Nordului în vremea noastră. Ateneul era o instituție formal abilitată să gestioneze agenda culturală a Darabaniului, cenaclul Labiș a fost o inițiativă a Bibliotecii locale, în timp ce Zilele Nordului este proiectul unei organizații independente, Asociația Nord.
Vorbim deci de două instituții locale și de o organizație non-profit, însă și aceasta din urmă lucrând în parteneriat cu Consiliul Local. Alte proiecte culturale de succes în istoria localității, precum trupa de teatru amator sau taraful Căminului Cultural din anii 60-70, programele pentru tineri ale Bibliotecii Orășenești din anii 2000 sau manifestările tradiționale organizate de Asociația Prietenii Basarabiei în ultimii ani, au fost posibile, la rândul lor, numai cu sprijinul autorităților locale.

Identificând, în acest spirit, nevoia ca la Darabani să existe o instituție abilitată și finanțată pentru a gestiona și susține agenda culturală a orașului, un grup de oameni de cultură activi sau născuți în urbe a inițiat în decembrie 2017 memorandumul „Darabani 100”, care propune Primăriei și Consiliului Local ca la Darabani Centenarul să fie sărbătorit prin reînființarea Ateneului. În prima zi de la lansare, o sută de dărăbăneni s-au alăturat pe lista de susținători ai memorandumului, care poate fi găsită și completată pe pagina www.nordul.ro/darabani100 de orice dărăbănean care dorește să susțină inițiativa. (Ștefan TEIȘANU, fotografii arhivă personală Dorin MATEI)
Adauga un comentariu
Ultimele articole

Ștefan Teișanu a fost ales alături de alți doi clujeni implicați în activități culturale, este vorba despre Marton Balogh și Cristian Hordilă. Ultimul este manager al Festivalului de Film Transilvania. Consiliul Economic și Social (CES) din România este un organism instituțional consultativ al Parlamentului și al Guvernului. Acest for constituțional ar trebui să fie un loc de reprezentare, dialog și dezbatere al partenerilor sociali și societății civile ... continuare »

Asociația Nord și-a propus în 2019 derularea unui proiect care prevedea reconstrucția primei școli sătești din Moldova, înființată de hatmanul Theodor C. Balș la 1841. Clădirea, astăzi dispărută, a fost un monument de o valoare extraordinară pentru Darabani și în general pentru nordul județului Botoșani. S-au alăturat acestui demers mai multe organizații, instituții și personalități locale, printre care amintim Ordinului Arhitecților din România, ... continuare »

La vederea poliţiştilor de frontieră, conducătorul autoturismului a demarat în trombă, rămânând împotmolit după 200 metri de deplasare, iar persoanele în cauză, profitând de condiţiile meteo şi de întuneric, au abandonat atât autoturismul, cât şi coletele și s-au îndreptat către satul Bajura. Drept urmare, pentru reţinerea persoanelor s-a folosit armamentul din dotare, fiind trase patru focuri de avertisment în plan vertical, cu respectarea prevederilor ... continuare »

Nicușor Imbir este un om simplu, care locuiește cu familia sa în Bajura, Darabani. De meserie este șofer. Pentru a avea un trai decent, în paralel se ocupă și cu zootehnia. Muncește mult, dar în același timp își găsește timp și pentru aproapele aflat în nevoie. Are o energie extraordinară și o mare calitate: nu poate trece indiferent pe lângă o persoană aflată în necaz. De Crăciun, l-am rugat să ne povestească o serie din acțiunile filantropice pe care ... continuare »

La nivelul Primăriei orașului Darabani s-a constituit un grup de lucru a cărui activitate este elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a localității în perioada 2021-2027. În vederea realizării strategiei, Consiliul Local și Primăria Orașului Darabani trebuie să dezvolte un dialog susținut cu comunitatea. Dezvoltarea viitoare a orașului depinde în mod hotărâtor de adoptarea unei atitudini pro-active, inovative de către administrația publică locală, se ... continuare »
SĂRBĂTORI FERICITE! (Click pe imagine pentru a viziona fotografiile integrale realizate de MD Studio Art)