Sosirea primăverii ar trebui să semnifice pentru majoritatea persoanelor, pe lângă revenirea la temperaturile blânde, zilele mângâiate de razele soarelui şi reînvierea naturii, un adjuvant pentru bună dispoziţie. Unul din motive ar fi cunoscutul efect antidepresiv al soarelui. Însă, unele persoane sunt încercate în această perioadă, în mod paradoxal, de o stare de disconfort fizic şi psihic, de oboseală şi slăbiciune  inexplicabilă generalizată. Aşa se manifestă popularul sindrom de astenie de primăvară.

De ce apare astenia de primăvară?  Nu se cunoaşte o cauză exactă pentru instalarea acestui sindrom, dar există mai multe supoziţii. Una dintre ele este consumul scăzut de fructe şi legume pe perioada iernii, care determină deficit de vitamine şi minerale. Se mai incriminează modificările bruşte de lumină şi temperatură, organismul având nevoie de timp pentru a se adapta la acestea. De asemenea, există trecerea de la sedentarismul din timpul iernii la un stil de viaţă mai activ. Interesant este faptul că ar fi implicate şi alergiile sezoniere, deoarece acestea ar determina scăderea nivelului de seronină, denumit şi „hormonul fericirii”.

Cine este afectat de acest sindrom? Răspunsul nu este surprinzător: procentul femeilor afectate este dublu faţă de cel al bărbaţilor; este, de altfel, populară susceptibilitatea naturală a acestora de a intra mai uşor în depresie. De obicei, sunt afectaţi adulţii  şi persoanele în vârstă. Tinerii sunt în general mai feriţi de aceste instabilităţi emoţionale sezoniere.

Cum recunoaştem astenia de primăvară? Manifestările sunt variate: scăderea energiei, instabilitate emoţională, slăbiciune generalizată, cefalee, scăderea capacităţii de efort fizic şi de concentrare, insomnii sau stare de somnolenţă, depresie, irascibilitate, pierderea apetitului. Cu alte cuvinte, aceste persoane sunt demoralizate, fără energie şi chef de viaţă, au senzaţia de lipsă de satisfacţie în activităţile zilnice. Poate deveni îngrijorător, întrucât la unele persoane aceste simptome se repetă în fiecare primăvară şi cu atât mai mult cu cât, dacă acestea degenerează într-o depresie, aceasta poate duce în cele mai grave cazuri la suicid.



Ce tratamente se pot aplica în acest caz? Acestea ţin în general mai mult de regimul de viaţă şi se încearcă suplinirea lipsurilor din perioada iernii. Astfel, se recomandă consumul  „cât cuprinde” de fructe si legume; se pot încerca şi suplimentele de vitamine (Pikovit, Centrum, Eurovita), dar, evident, sursele naturale sunt cele mai indicate. De asemenea, alimentaţia ar trebui să cuprindă produse bogate în acizi graşi omega 3 (peşte) şi triptofan (banane, carne de curcan, lapte). Sedentarismul trebuie combătut prin activitate fizică zilnică uşoară-moderată, de preferat prin realizarea unui program strict. Este cunoscut faptul că prin efortul fizic se eliberează endorfine, care determină o stare de bună dispoziţie. Atenţie! Activitatea fizică crescută nu este recomandată deoarece organismul este nevoit să se adapteze în plus la modificările survenite odată cu venirea primăverii. Este indicată o odihnă satisfăcătoare pentru refacerea energiei, dar este de evitat somnul în exces, pentru că poate determina senzaţia de fatigabilitate continuă.

Atenţie! Dacă se observă persistenţa insomniei, a stărilor de melancolie, a tulburărilor de alimentaţie, lipsei de energie şi de atracţie faţă de activităţile zilnice sau pierderii capacităţii de concentrare este posibilă evoluţia într-o eventuală depresie şi  este necesar un consult de specialitate.

Interesant cum sosirea unui anotimp atât de aşteptat poate duce uneori la manifestări psihice atât  de profunde. Necunoscute sunt căile creierului nostru şi neaşteptate reacţiile la stimulii din mediul înconjurător. Dar, sper că pentru majoritatea, acest anotimp e un prilej de bucurie. Aşadar, vă doresc o primăvară frumoasă, senină şi plină de zâmbete! (Manuela CULICĂ, foto: Adevarul)




5:14 pm Marti, 12 Martie, 2013