Majoritatea dintre noi prezintă minim o aluniţă la nivelul pielii, care apare, de obicei, în copilărie sau adolescenţă. Unele pot avea un aspect plăcut estetic, altele pot deranja prin deformarea regiunii respective sau pot fi incomode dacă se localizează în zone sensibile (faţă, axilar, inghinal). În limbajul medical sunt denumite nevi pigmentari, dar în unele cazuri se pot transforma în melanom (cancer al melanocitelor).

Ce sunt aluniţele? Acestea sunt proeminenţe de diferite dimensiuni, pigmentate (culoarea pielii, brun-gălbui, brun, brun închis), rotund-ovalare, care pot fi netede, păroase, verucoase, cu baza largă de implantare sau cu pedicul. Este o leziune benignă, dar necesită monitorizare prin autoinspecţie şi control periodic dermatologic, datorită posibilei evoluţii maligne (spre cancer). Deşi acest risc este foarte mic când există o singură aluniţă (de 1 la 3000 până la 1 la 10000), acesta creşte proporţional cu numărul nevilor, deci monitorizarea trebuie intensificată la aceste persoane.

Ce este melanomul malign şi de ce trebuie să ne ferim de el? Acesta este o formaţiune care se  dezvoltă de obicei din aluniţe, este o tumoră de temut a celulelor pigmentare, fiind destul de agresivă, cu cea mai crescută rată de deces şi metastazare (extindere în organism) foarte rapidă. Pe lângă piele, poate apărea şi la nivelul mucoasei bucale, genitale, anale sau a ochiului şi sistemului nervos central. Riscul de apariţie creşte cu expunerea la soare, existenţa unui istoric familial, numărul crescut de nevi, nevi congenitali (prezenţi la naştere), evoluţia unui nev benign într-o formă intermediară: lentigo malign.

După ce am aflat câte ceva despre aluniţe şi melanom, este necesar să observăm care sunt diferenţele între ele ca aspect şi care sunt modificările unui nev benign care ar trebui să ne alarmeze. Aluniţele sunt rotund-ovalare, mai mici de 6 mm, au doar o culoare şi marginea bine definită, regulată. Nevii maligni au un aspect total diferit: mai mult de 6 mm, margine neregulată şi prost delimitată, relief asimetric şi pot avea mai multe culori. Semnalele de alarmă în legătură cu potenţială evoluţie spre melanom sunt: creşterea în dimensiuni, modificarea neuniformă a culorii, mai ales extinderea pigmentaţiei roşii, albe sau albastre la tegumentele normale înconjurătoare, modificarea suprafeţei, a consistenţei sau formei şi în special semnele de inflamaţie la nivelul pielii din jur (tumefiere, roşeaţă, căldură, durere) şi posibila apariţie a unei ulceraţii, sângerări, prurit sau durere.



Cum se monitorizează aceste modificări? În primul rând, prin autoinspecţie, care este o metodă eficientă de depistare precoce. Este recomandată efectuarea acesteia o dată pe lună. Pentru a fi mai usor de reţinut semnalele de alarmă pentru publicul larg, s-a propus o formula mnemotehnică ABCDEFG:
•    A (assymetry) - asimetrie
•    B (border irregularity) - margini neregulate
•    C (color) -  colorare în plus sau decolorare, mai multe nuanţe
•    D (diameter) - creştere în dimensiuni
•    E (evolution/enlarging) - evoluţie
•    F (firm to touch) - consistenţă dură
•    G (growth) - creştere

De asemenea, este necesar şi consultul dermatologic periodic. Acesta trebuie realizat o dată la 6 luni pentru persoanele cu peste 100 nevi pigmentari. Atenţie!! Dacă identificaţi modificări ale aluniţelor dintre cele descrise mai sus, este necesar să vă prezentaţi cât mai curând la dermatolog pentru investigaţii suplimentare.

Ce tratamente se pot aplica pentru a elimina definitiv aluniţele? Pentru că nevii pigmentari sunt foarte frecvenţi, iar melanoamele sunt rare, îndepărtarea lor preventivă nu este justificată, doar dacă aceştia prezintă caracteristici îngrijorătoare şi în anumite situaţii deosebite în care există risc mai mare de malignizare: aluniţele cu dimensiuni foarte mari, care au fost lezate (zgâriate, rupte, înţepate ), care nu sunt accesibile pentru autoexaminare (spate, fese),  care sunt expuse unor presiuni (la nivelul curelei pantalonilor sau ceasului, sutienului) şi cele din zone incomode (axilar, inghinal). Se pot îndepărta laser sau chirurgical (răzuire sau excizie) şi se preferă ultima metodă pentru că se pot exciza cu margine de siguranţă.

Încă un exemplu din categoria „mai bine să prevenim, decât să tratăm pentru că e prea târziu” ne arată că aceste leziuni aparent inofensive trebuie monitorizate, dar şi protejate prin limitarea expunerii prelungite la soare, în special între orele 10-16, utilizarea de creme cu factor protecţie solară minim 15 şi a altor metode: pălărie, şapcă, umbrelă. Aşadar, pe lângă caracteristicile mult dorite în ziua de azi ale pielii: îngrijită, fină, tonifiată, tânără, ar trebui să primeze sănătatea acesteia. (Manuela CULICĂ, foto: Adevarul)




9:13 am Miercuri, 27 Martie, 2013