A FOST ODATA PRESA…Povestea celui mai celebru ziar din Romania Interbelica

Povestea celui mai de succes ziar din România Interbelică începe, la rândul ei, cu povestea unui italian ajuns în țara noastră în perioada Războiului de Independență. Luigi Cazzavillan ajunge în 1877 în Regat, în calitate de corespondent de război pentru câteva publicații italiene. A hotărât să rămână în România, și chiar dacă a practicat diverse meserii, printre care comerciant de produse farmaceutice, nu a renunțat niciodată la pasiunea sa de ziarist. În 1881 scoate o primă „foaie” intitulată Fraternitatea româno-ialiană. După trei ani de încercări, Cazzavillan fondează ziarul Universul. Succesul avea să vină foarte repede prin subiectele abordate. Astfel, furturile, crimele, jafurile aveau să crescă tirajul noii publicații, transformând-o aproape peste noapte în cel mai citit ziar din România.

Copiind ziarele italiene, noua publicație aduce o serie de transformări în modul de a face presă în România din acea vreme. Universul era îmbogățit cu ilustrații, cu reclame, iar prețul era de 5 bani, relativ mic pentru acea perioadă. Noul ziar avea tiraje de până la 80 000 de exemplare, în timp ce publicațiile concurente abia atingeau 5 000 de exemplare. Articolele noii publicații erau relativ seci, doar de informare, păstrându-și astfel o linie nepărtinitoare față de curentele politice, câștingând odată în plus aprecierea cititorilor. Administrat negustorește, după cum afirmă Pamfil Șeicaru, Universul a devenit și o afacere de succes. Acest lucru i-a permis fondatorului să mai editeze câteva publicații cu tematici total noi pentru România sfârșitului de secol XIX. Astfel au apărut Tezaurul Familiei ca foaie de modă și caricaturi, Universul literar sau Veselia.

După decesul lui Luigi Cazzavillan, soția sa Eleonora moștenește ziarul. Aceasta se căsătorește la scurt timp cu un mic funcționar Nicolae Dumitrescu-Câmpina. Personalitatea acestuia nu se ridica la nivelul publicației, astfel încât activitatea sa se rezuma doar la corectura ziarului. În 1914 în urma divorțului survenit dintre Eleonora (fostă Cazzavillan) și Nicolae Dumitrescu-Câmpina, ziarul a ajuns, printr-un contract de arendare, în proprietatea avocatului familiei, Virgil Dărăscu și a lui Stelian Popescu. De numele acestuia din urmă se va lega numele Universul în anii interbelici. Originar din Prahova, noul director al ziarului era de profesie avocat, fiind pentru o perioadă scurtă de timp chiar procuror și judecător de instrucție.



Devenit societate pe acțiuni, dezvoltându-se tot mai mult, având tipografie proprie și chiar parc auto pentru ziariști, publicația simțea nevoia unui nou sediu. Construcția a ceea ce avea să devină în anii '30 Palatul Universul, a debutat în 1926, fiind inaugurată în noiembrie 1930. Clădirea se află pe strada Brezoianu la intersecția cu actuala stradă Constantin Mille, fostă Sărindar, unde funcíona în epocă sediul ziarelor concurente Dimineața și Adevărul. Clădirile existente și astăzi vorbesc încă de freamătul jurnaliștilor și al băițandrilor vânzători de ziare, care strigau de dimineață titlurile principale pe străzile din centrul Bucureștiului. Aceasta era lumea în care avea să cunoască succesul ca jurnalist și Ștefan Parizianu, personajul romanului Delirul de Marin Preda.

Funcționând până în 1953, Universul și-a trăit perioada sa de glorie până în 1943, atunci când Stelian Popescu pleacă în Elveția și lasă publicația în mâinile ginerului său, Ioan Lugojan. De departe cel mai important ziar al perioadei dintre cele două războaie mondiale, Universul s-a impus prin profesionalism și prin mijloacele moderne aplicate. Ziarul avea corespondenți în marile orașe ale Europei, paginile foii cuprinzând articole diverse, legate de politică, societate, sport, modă, etc. Ziarul de pe Brezoianu nu a fost doar o simplă publicație, ci o adevărată instituție în jurul căreia s-a format o elită de jurnaliști, nu foarte cunoscuți, care umpleau mereu cafenelele de pe Calea Victoriei.

Cu peste 700 de sucursale în țară și având o tipografie cu o capacitate de tipărire de 200 000 de exemplare în 24 de ore, Universul a scris poate cea mai frumoasă pagină din istoria presei românești. O pagină în care profesionalismul și onestitatea omului de gazetă, dorința de a informa cititorii cât mai repde și cât mai corect s-a întrepătruns aproape perfect cu ideea de profit economic. Cu toate că avea multe reclame și era o societate pe acțiuni profitabilă, Universul nu a fost, nici pe departe, ceea ce am numi astăzi un ziar comercial. Stelian Popescu, mort în 1960 în exil, a pus bazele unei tradiții jurnalistice frântă de tăvălugul totalitar. Nimic nu mai amintește astăzi de povestea de succes de altă dată, decât Palatul pe al cărui frontispiciu numele ziarului a sfidat timpul, rămânând încrustat ca dovadă a ceea ce a fost odată Universul. (Alexandru D. Aioanei, foto:  UnStory.com, Evz.ro, voceabasarabiei.net)

Te-ar mai putea interesa si:  Romania Interbelica,  Luigi Cazzavillan,  Universul,  Calea Victoriei,  Universul literar,  Stelian Popescu,  Palatul Universul,  Constantin Mille,  Delirul,  Marin Preda,  Razboiul de Independenta

Postarea comentariilor presupune implicit crearea unui cont de facebook. Sunt interzise postarile multiple ale aceluiasi mesaj (spam) si orice forma de reclama in cadrul comentariilor. Nu sunt permise mesajele cu tenta antisociala, cu caracter xenofob sau rasist, mesajele obscene si injuriile. Va rugam nu deviati de la subiect, nu lansati atacuri la persoana autorului (autorilor) articolelor sau injurii la adresa cititorilor care comenteaza. Sunt interzise comentariile care incita la actiuni ilegale, precum si cele care contin amenintari sau violeaza intimitatea si viata privata a cuiva. Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie. Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a radia comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site. Publicatia Darabaneni.ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Adauga un comentariu