Este neplăcut să ne fie întreruptă activitatea noastră zilnică de apariția diareei acute, care pe lânga senzațiile imperioase și simptomele asociate, creează și un disconfort social secundar nevoii urgente de a merge la toaletă. Pentru a defini diareea acută, este obligatorie eliminarea a minim trei scaune pe zi, de consistență scăzută (de obicei apoasă) și de volum crescut. Atenție! Eliminarea izolată a unui singur scaun moale nu este suficientă pentru a defini boala diareică acută. Aceasta reprezintă o modalitate de protecție față de agentul cauzal ce a determinat iritația tubului digestiv.

Care sunt factorii cauzali ai bolii diareice acute? Aceștia se împart în infecțioși și neinfecțioși. Cei infecțioși pot fi bacterii (Salmonella, Shigella, Campylobacter jejuni, Escherichia coli), virusuri (Rotavirus), paraziți (Giardia). O formă mai deosebită de diaree infecțioasă este diareea călătorului, care se datorează consumului de apă și alimente contaminate cu germenii specifici zonei respective. Diareea produsă de bacterii se produce predominant vara (temperatura crescută favorizează înmulțirea lor), iar cea cauzată de rotavirusuri se produce mai ales la copii, iarna. Printre cauzele neinfecțioase se numără: postmedicamentoasă (antibiotice, laxative, antiinflamatoare - Ibuprofen, antiemetice -Metoclopramid), consum de alimente care atrag apa in lumen (fructe, dulciuri in exces), intoleranță la lactoză, gluten. Antibioticele produc diaree prin modificarea florei intestinale.

Ce simptome mai poate asocia boala diareică acuta? Aceasta se poate însoți de anorexie( scăderea apetitului), grețuri, vărsături, dureri abdominale sub forma de crampe sau colici, tenesme rectale. Dacă diareea se asociază cu grețuri și vărsături, se bănuiește o gastroenterită(inflamația stomacului și intestinului subtire, iar dacă nu se asociază cu aceste simptome se suspectează o enterocolită( inflamația intestinului subtire și gros). Secundar deshidratării, pacientul se poate prezenta cu sete intensă, piele și mucoase uscate, limbă saburală, micțiuni rare și în cantitate mică, urină de culoare galben închis secundar concentrării, scăderea tensiunii arteriale, cefalee, ochi înfundați în orbită.

Cum se investighează diarea acută? Se recoltează scaunul și se realizează diferite examene: coprocitogramă( examen microscopic care ajută la diferențierea unei diarei bacteriene de cele de alte cauze prin prezența leucocitelor și a hematiilor), coprocultură(pentru determinarea bacteriei cauzatoare), coproparazitologic( pentru determinarea paraziților suspectați). Se recomandă alte investigații funcție de etiologia bănuită: analize de sânge, ecografie abdominală, colonoscopie.



Care este tratamentul indicat în boala diareică acută? În primul rând, se rezolvă eventualele urgențe medicale: deshidratarea și/sau  tulburările acidobazice prin rehidratare intravenoasă cu ser fiziologic și/sau administrare în perfuzie de bicarbonat de sodiu. Dacă deshidratarea este de mică amploare, se recomandă rehidratarea orală cu cantități mici de apă și ceai sau cu soluții (GESOL - conține glucoză și electroliți: sodiu, potasiu, clor). Tratamentul cauzal se administrează doar când se cunoaște agentul cauzal după rezultatul examenelor scaunului și dacă este vorba despre un agent infecțios, în afară de virusuri. Este important și tratamentul simptomatic, care scade disconfortul: antidiareicele (Imodium, Hidrasec, Smecta, ceai de mentă) nu sunt recomandate în infecția bacteriană, dar sunt permise în diareea de alte cauze; antiemetice (Metoclopramid), antispastice (Duspatalin, Spasmomen, Colospasmin).

O parte integrantă a tratamentului este reprezentată de regimul igienodietetic, care inițial ar trebui să fie mai ales hidric. Ulterior, se adaugă alimente ușor digerabile: supă de morcov, mucilagiu de orez, branză de vaci, cartofi piure, carne de pui la grătar, fructe (mere, banane), covrigei, biscuiți. Ar trebui evitate lactatele grase și alte alimente bogate în grăsimi, prăjelile, dulciurile, alte tipuri de fructe, condimentele.

Întrucât organismul reacționeaza diferit la diaree la adulți și copii mici, trebuie precizat că deshidratarea se produce mult mai ușor la cei mici decât la adult, având repercursiuni mai importante și este indicat consultul medical cât de repede posibil după apariția scaunelor diareice. În cazul adulților, adresabilitatea la medic este necesară dacă diareea durează mai mult de 3 zile, dacă există modificări ale scaunului (mucus, sânge), vărsături în cantitate mare, dureri abdominale importante, deshidratare majoră, temperatură foarte ridicată. Așadar, să avem grijă ce și cum mâncăm și ce medicamente luăm pentru a preveni aceste simptome neplăcute! (Manuela CULICĂ, foto: e-feminin.ro)




3:20 pm Sambata, 22 Iunie, 2013