Întrucât în ultimii ani au fost mediatizate intens cazurile de muşcături de căpușe și posibilele repercursiuni ale acestora, este absolut necesară cunoașterea eventualelor riscuri la care ne supunem după ce am fost mușcați și a noțiunilor de prevenție. Nu toate căpușele sunt purtătoare de germeni, deci o parte din ele (20%) pot transmite boli: boala Lyme sau borelioza, tularemia și babesioza. Dintre bolile care pot fi transmise de căpușe, cea mai dramatică este boala Lyme, numită și ”boala cu o mie de fețe”, deoarece afectează tot organismul, iar simptomele pot fi confundate cu cele ale altor boli.

Unde se găsesc căpușele și în ce perioadă există riscul mai mare de a fi mușcați? Acestea frecventează spațiile verzi (grădini, parcuri, terenuri, pășune, gazon, livadă, pădure) și animalele de companie. Preferă umezeala din păduri și intervalul de temperatură propice e 7-25 grade Celsius. Dacă atmosfera e călduroasă și uscată, se ascund în sol sau sub iarbă. Se hrănesc cu sângele oamenilor sau al animalelor, iar mușcătura este nedureroasă deoarece acestea secretă o substanță cu rol anestezic. Pericolul de a fi mușcați este crescut în sezonul cald deoarece îmbrăcămintea este sumară și timpul petrecut în spațiile verzi este considerabil. Căpușele care pot transmite boli sunt femelele sau puii (nimfele); insectele adulte sunt vizibile cu ochiul liber, dar nimfele arată ca un punct mic negru și pot fi omise cu ușurință. Teoretic, boala poate fi transmisă dacă insecta rămâne atașată de corp 17 ore.

Ce simptome pot fi întâlnite în boala Lyme? Boala prezintă trei stadii. În primul stadiu (3-30 zile), de infecție localizată, apare o pată roșie unică ”în ochi de bou”, care migrează și simptome pseudogripale (febră, stare de rău, dureri musculare, cefalee). Al doilea stadiu (zile-săptămâni), de infecție diseminată apar dureri articulare și musculare, manifestări cardiace (miocardită, pericardită, insuficiență cardiacă) și neurologice (meningită, encefalită, paralizia mușchilor feței, fotofobie, neuropatie - afectarea nervilor periferici). Stadiul trei este cel al complicațiilor: polineuropatie (resimțită ca amorțeli, înțepături, furnicături), dificultate la înghițire, senzație imperioasă de urinare, paralizia feței sau membrelor, tulburări psihice (depresie, anxietate, atacuri de panică) și care imită schizofrenia, dificultăți de concentrare și ale memoriei pe termen scurt. Așadar, e o boală de temut.



Ce trebuie să facem după ce am fost mușcați de o căpușă? Aceasta trebuie îndepărtată prin extragerea cu o pensetă fină, de preferință sub supravegherea medicului, astfel: se fixează capetele pensetei în jurul căpușei și se trage în sus, fiind atenți la momentul ieșirii acului din piele. Ulterior se dezinfectează pielea cu alcool, apoi se spală cu apă și săpun. Atenție! Nu se apucă căpușa de abdomen, deoarece posibilii germeni pot migra în organism . Dacă nu aveți instrumentele utile pentru extragerea corectă sau dacă ați încercat extragerea și a rămas capul insectei în piele, prezentați-vă de urgență la spital. Nu încercați îndepărtarea acesteia prin metode băbești cu acetonă, alcool, benzină! Riscul de infecție este redus dacă au trecut mai puțin de 24 de ore, iar căpușa nu s-a hrănit cu sângele gazdei și dacă a rămas doar aparatul bucal in piele. În cazul în care boala Lyme s-a produs deja, e necesar tratamentul cu antibiotice timp de 2-4 săptămân i(Doxiciclină, Augmentin).

Cum putem preveni mușcătura de căpușă? Se recomandă supravegherea copiilor care se joacă în natură, utilizarea vestimentației adecvate (bluză cu mâneci lungi, pantaloni lungi), de preferință de culoare deschisă pentru a o observa mai facil  și a spray-urilor anti-insecte, controlarea corpului după o ieșire în natură și deparazitarea animalelor de companie.

Așadar, pentru a preveni ca o ieșire în mijlocul naturii să devină un adevărat coșmar, trebuie să ne protejăm împotriva acestor dăunători, mai ales că unele zone din România sunt considerate endemice. (Manuela CULICĂ, foto: Adevarul)




8:32 pm Marti, 08 Octombrie, 2013