Rugină: „Contrabanda cu ţigări nu reprezintă un fenomen în Darabani”

Subcomisarul Constantin Rugină este şef al Sectorului Poliţiei de Frontieră Darabani de exact şase ani de zile, funcţie pe care o deţine din 1 martie 2005. La numai 33 de ani, tânărul comandant are în subordine 140 de oameni. Chiar dacă a crezut iniţial că nu va face mulţi purici la Darabani, micul oraş de pe malul Prutului a devenit pentru el, „acasă” şi paradoxal, a devenit un „străin” pentru localitatea sa natală, Fălticeni. La birou, are în dreapta sa steagul naţional, iar în stânga fotografia copiilor, atributele muncii sale. Între două misiuni şi trei rapoarte i-am propus o „acţiune în cooperare”, mai mult sau mai puţin: o discuţie despre viaţă, Darabani, contrabanda cu ţigări. Pare detaşat de thrillerul din ultima perioadă în care vameşi şi poliţişti sunt luaţi pe sus din punctele de frontieră. Şi asta deoarece are conştiinţa împăcată că îşi face treaba bine. Foarte diplomat, conform funcţiei pe care o deţine, îşi măsoară foarte atent cuvintele. Nu a dat foarte multe din casă, dar poate fi avansat la excepţional, aşa cum s-a întâmplat în viaţa profesională, în categoria „dărăbănenilor cu caracter”.
„Darabani, mai mic decât oraşul Siret, dar mai însufleţit”
Cum aţi ajuns la Darabani? Care a fost prima impresie despre acest oraş?
După ce am absolvit în anul 2000 Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, a avut loc repartiţia posturilor în ordinea mediilor obţinute. Dacă pentru restul colegilor, judeţele din vestul ţării reprezentau un fel de El Dorado, eu îmi doream să prind un post în judeţul Suceava, mai aproape de Fălticeni. Dar surprinzător, după ce câţiva colegi au optat pentru Satu Mare, a urmat judeţul Botoşani care a avut alocate şase posturi în cadrul IJPF. Împreună cu un coleg din Ştefăneşti am ajuns la Darabani, oraşul despre care nu ştiam mai multe informaţii decât mi-a oferit cartea de geografie. În sinea mea, gândeam: <<Mai mic decât oraşul Siret, nu poate fi!>>. Am sosit la Darabani cu o Skoda 100, pusă la dispoziţie de tatăl meu. După un prim tur al localităţii, am ajuns la concluzia că acest oraş este totuşi mai mic decât Siret, dar ulterior am realizat că este mai însufleţit. Colegul cu care am venit, mă încuraja: <<Mai sunt blocuri şi pe cealaltă stradă!>>, indicând şoseaua care duce către spital. Nostim a fost momentul pe care l-am trăit la prima gazdă, o locuinţă foarte modestă din Darabani. Când am dat la o parte lenjeria de pat, am avut un şoc. Nu văzusem atât de mulţi purici, în viaţa mea. Ulterior am aflat că şi câinele unui coleg îşi ducea veacul pe acolo. I-am cedat politicos locul şi am dormit câteva nopţi în sectorul Poliţiei de Frontieră. Îi spuneam mereu soţiei că este doar o chestiune de timp până se iveşte o portiţă şi mă voi transfera la Suceava. În orice caz, am fost bine primit şi încurajat de oamenii cu greutate de atunci ai oraşului Darabani, precum Dumitru Haha, Mihai Leuştean sau Octav Teioşanu. La rândul meu m-am simţit obligat din punct de vedere moral, să întorc serviciul acestei comunităţi.
Se spune că în Darabani nu se întâmplă mai nimic. Care sunt infracţiunile cu care v-aţi confruntat cel mai des, în această zonă?
Majoritatea oamenilor, când vorbesc de infracţionalitate, se gândesc la << Ştirile de la ora 17:00 >>. Într-o regiune în care nivelul de trai este destul de redus, iar rata şomajului ridicată, oamenii sunt predispuşi la acţiuni ilicite. În zona oraşului Darabani, ne-am confruntat destul de des cu încălcarea dreptului proprietăţii intelectuale prin comercializarea produselor purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, gen motofierăstraie(drujbe) sau echipament spotiv contrafăcut. Dar pe primul loc se situează traficul ilegal cu produse accizabile: alcool şi tutun, dintre care se detaşează contrabanda cu ţigări. Din păcate, am avut la Darabani primul caz descoperit la nivel naţional de cetăţeni care făceau trafic de ţigări prin intermediul Poştei Române. Au fost interceptate două colete care conţineau cantitatea totală de 1060 pachete de ţigări, provenite din Republica Moldova. Din cercetări a reieşit faptul că cei în cauză efectuaseră alte 11 expedieri de acest gen, către alte persoane din Bucureşti şi Braşov, în vederea comercializării. Nu ştim nici astăzi cu exactitate valoarea prejudiciului înregistrat în această speţă. Cazul este foarte complex şi s-a lucrat ca la carte la el, motiv pentru care lucrători din cadrul SPF Darabani au primit felicitări în scris de la conducerea IJPF Botoşani. Un rol esenţial în activitatea operativă a SPF Darabani îl deţine cooperarea cu organele de poliţie şi cu prim procurorul Ioniţă.
Constituie contrabanda cu ţigări un adevărat „sport local”, un mod de existenţă pentru unele persoane?
Nu cred acest lucru. Este adevărat că traficul de ţigări nu presupune un efort foarte mare, dacă filiera este deja formată. Mai greu este pentru noi, să-i prindem. Sporadic, se mai găsesc ţigări pe piaţa neagră din Darabani. Dacă în alte zone din ţară am aflat din presă că se comercializau ţigări de contrabandă pe tarabe, la vedere, în Darabani au fost doar cazuri izolate. Contrabanda cu ţigări nu reprezintă un fenomen, în zona oraşului Darabani. Mai mult, din septembrie anul trecut a scăzut foarte mult traficul de ţigări. După ce majoritatea traficanţilor au declarat că au achiziţionat ţigările de la alte persoane, în a doua jumătate a anului trecut s-au efectuat peste şapte percheziţii la domiciliul unor persoane din Darabani şi Păltiniş, unde au fost identificate ţigări de contrabandă, fapt care a dus la descurajarea acestei infracţiuni. Problema este că traficanţii încearcă să se perfecţioneze. Până de curând nu ne imaginam că se pot ascunde ţigări în rezervor, în portiere sau în difuzoarele de bas. Acum suntem foarte atenţi dacă pragul maşinii nu este modificat, care este nivelul combustibilului din rezervor şi dacă geamurile autoturismelor coboară până la capăt.
„Nu trebuie să fim confundaţi cu vameşii”
Vama Rădăuţi reprezintă o traumă pentru poliţiştii de frontieră dărăbăneni? În ce relaţii vă aflaţi cu fosta şi actuala conducere a acestui Birou Vamal, mai ales cu domnul Paşalău?

„Nu stau la şefia S.P.F. Darabani ca să fac avere”
Se trăieşte bine la conducerea unui S.P.F? Unii dintre colegii d-voastră au „dovedit” acest lucru.
Provin dintr-o familie modestă în care s-a pus foarte mult accent pe valorile morale. Au fost cazuri de poliţişti botoşăneni condamnaţi la ani grei de închisoare. Aceştia au fost anchetaţi tot de către colegii noştri. Nu a venit nimeni, până în prezent, să ne facă curăţenie în propria curte. Curăţenia a început şi trebuie finalizată. Undeva trebuia să înceapă şi undeva trebuie să se termine. Este însă foarte greu să elimini un om din sistem, pentru că cei mai mulţi au contracte bine stabilite, pe perioade lungi de timp. În momentul în care săvârşeşti o faptă de corupţie nu prejudiciezi numai propria imagine ci şi pe a părinţilor tăi, a soţiei şi copiilor. După cum se ştie, locuiesc într-un apartament cu două camere şi conduc o maşină autohtonă. În nici un caz nu stau la şefia Sectorului ca să fac avere.
Poliţistul lunii
S-au perindat două guverne în România, dar aţi rezistat la conducerea Poliţiei de Frontieră Darabani. Care este secretul dumneavoastră?
Nu am avut concurent…Sincer, politicul nu şi-a pus în nici un fel amprenta asupra activităţii Poliţiei de Frontieră Darabani, chiar dacă în acest oraş sunt doi oameni politici marcanţi. Am obţinut şi rezultate foarte bune, au fost şi unele scăpări. Încă din şcoală, punctul meu forte a fost seriozitatea. Nu a fost neapărat nevoie să fiu împins de la spate, pentru a munci. Mi-a plăcut întotdeauna lucrul bine făcut. În anul 2002 am fost desemnat <<poliţistul lunii >> în România. Lucram atunci ca ofiţer de cercetări penale în cadrul sectorului şi în decurs de 15 zile s-au confiscat tiruri întregi de alcool şi ţigări de contrabandă.
Vom mai adera la spaţiul Schengen?
Binenţeles. Poliţia de Frontieră a făcut tot ce depinde de ea pentru realizarea acestui obiectiv. În luna martie a anului trecut, o comisie formată din 15 ofiţeri din Comunitatea Europeană au inspectat linia de frontieră de la Iaşi până la Siret. În urma acestei analize, au fost foarte mulţumiţi de prestaţia poliţiştilor de frontieră români. Dacă în anul 2000 se punea problema de deficit de personal, la ora actuală tehnica foarte avansată suplineşte acest lucru. Se ştie că s-au făcut investiţii masive în tehnica auto, aparatură de observare pe timp de noapte şi armament, în scopul desfăşurării în condiţii optime a supravegherii frontierei.
„Sunt un om împlinit”
După 11 ani, vă simţiţi acum dărăbănean?
Cel puţin până în anul 2022, când îmi voi schimba buletinul, sunt dărăbănean cu acte în regulă. Îmi place să mă consider dărăbănean. Aceasta este casa mea, acum. Paradoxal, am circulat ultima dată prin Fălticeni patru ore împreună cu soţia mea şi nu am putut să dăm <<Bună ziua>> nici unei persoane, pentru că nu am întâlnit în acest timp pe nimeni cunoscut. Copiii s-au obişnuit în Darabani, am o familie frumoasă, sunt un om împlinit. Băiatul meu este foarte mândru de mine când mă vede îmbrăcat în uniformă şi asta îmi oferă o satisfacţie uriaşă. Mai sunt multe lucruri de făcut în acest oraş, dar cred că se află pe drumul cel bun. Locurile de muncă reprezintă un real handicap pentru comunitate. Dărăbănenilor nu le este ruşine să muncească, chiar dacă pentru bani foarte puţini. Dacă va fi să plec din acest oraş, la un moment dat, îmi doresc să o fac doar pe uşa din faţă.
6:06 pm Miercuri, 02 Martie, 2011
4 Comentarii la “Rugină: „Contrabanda cu ţigări nu reprezintă un fenomen în Darabani””
Câteva imagini mai strălucite de la prima ediție a Maratonul Nordului din Botoșani.

Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”
Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!





respect e un om de caracter cel putin asa mi se pare mie
După cravată îl vezi pe cine reprezintă.......................
Oameni cu adevarat .cum spune si sloganul acestui site! BRAVOO
mai bine zis sa zica rujina cite tigari a trecut cu stirea lui peste prut la baranca si-a pus geamuri fumurii la logan pe fata din contrabanda cu tigari lumea stie tot nu doarme
Ultimele articole
Dialog despre istorie, mituri și realitate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani
În cadrul manifestărilor dedicate aniversării Unirii Principatelor Române din 1859, Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani, în parteneriat cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, organizează vineri, 23 ianuarie 2026, evenimentul intitulat „Eroi, legende și realități istorice”.Activitatea constă într-un dialog între istorici și elevi de liceu și are ca obiectiv stimularea reflecției critice asupra modului în care trecutul istoric este ... continuare »
ZN 2025 Un festival despre oameni și comunități
Între 31 iulie și 3 august, mii de participanți se vor aduna la Darabani pentru cea de-a 12-a ediție a festivalului Zilele Nordului, un eveniment care a reconfirmat rolul culturii ca motor de coeziune și dezvoltare în regiunea de nord-est a României.Organizat sub sloganul „Rădăcinile cresc”, festivalul va reuni patru zile de muzică live, artă contemporană, tururi tematice, gastronomie locală, sport montan și dezbateri despre viitorul comunităților mici din ... continuare »
COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Despre schimbare, utopii și ipocrizie
Duminică, 18 mai, s-a încheiat un ciclu electoral prelungit, după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. A fost, fără îndoială, anul în care societatea românească a transmis cel mai clar semnal de respingere a partidelor tradiționale. Lipsa reformelor reale, corupția în expansiune, haosul economic și promovarea liderilor incompetenți au împins PSD și PNL către un minim istoric al încrederii publice. Să ratezi de două ori intrarea în turul al ... continuare »
DRUMUL DE LA DARABANI SPRE COTROCENI Simion câștigă, la limită, și turul doi
Pe 18 mai 2025, românii au fost chemați pentru a-și alege președintele, după ce în urma rezultatelor din 5 mai s-au calificat în turul doi Nicușor Dan (independent) și George Simion (AUR). Campania electorală a căpătat uneori forme absurde după ce candidatul AUR a participat doar la o dezbatere electorală cu contracandidatul său deși a promis că va merge la toate televiziunile. Prezența la vot în județele Moldovei a ... continuare »
VEZI cine a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale la Darabani
Pe 4 mai 2025, românii au fost chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele, după ce alegerile din toamna anului 2024 au fost anulate. Campania electorală a fost una foarte tensionată și a căpătat uneori accente grotești. Aceasta poate fi una din explicațiile prezenței scăzute la urne, mai ales în județe altădată fruntașe. Prezența la vot în județele Moldovei a fost foarte redusă. La Botoșani s-au ... continuare »