FAZA ZILEI "Da`, muzică de aia adevărată, populară, nu știi cânta?”

Soprana Mioara Cortez, un nume de talie mondială a muzicii de operă, povestește în revista ”Pagini Românești” un moment amuzant petrecut la un concert în Darabani. <<După un spectacol în orașul Darabani, a venit la mine o bătrânică să mă felicite: “Doamne, ce voce frumoasă ți-a dat Dumnezeu, da' muzica de aia adevarată, populară, nu știi cânta?''>>
Aparțineți unei adevărate dinastii muzicale Cortez. Câte generații de muzicieni sunt in familia dumneavoastră? Atât tatăl meu, cât și strămoșii lui din Spania, care au venit in Moldova în Evul Mediu, erau toți muzicieni. Acasă am fost trei surori si toate trei ne-am consacrat muzicii: Viorica Cortez (Guguianu) - mezzosoprana la Opera din Paris, Ștefania si eu, cea mai mică. Tata își dorea mult un baiat și, când am sosit eu pe lume a spus, un pic decepționat: “Încă o soprană Cortez...”.

Așa se explică deci rezonanța spaniolă a numelui dvs. Mama era româncă?  Mama era din Basarabia, din satul Caplani; avea doar 14 ani cand tata s-a indragostit de ea și “a răpit-o”. Era de o harnicie rară; de la ea am invățat să gătesc bucate moldovenești si să fac curat si ordine de mai multe ori pe zi, chiar dacă nu e nevoie. Tata, Ștefan Cortez, era un bărbat tare, autoritar, muncitor. Avea vie si livadă la Bucium și a fost primar al Iașiului timp de două mandate, între cele două războaie mondiale. Dupa aceea, a fost persecutat de comuniști, fiind considerat chiabur, iar eu și surorile mele am fost date afară din școală. A trebuit să cânt clandestin, de la 14 ani, in corul Filarmonicii din Iași, ca să câștig o pâine. Și, ca să-l consolez pe tata că nu a avut băiat, i-am spus că, dacă voi avea un fiu, o să îi pun numele lui, Ștefan. Si așa am făcut.
 
De la Milano la Botoșani

Cum ați ajuns să studiați la Scala din Milano? După terminarea liceului, am primit o bursă și am plecat în Italia, la Milano. La Scala am studiat cu Rosetta Noli, o mare soprană a anilor '50, după care m-am întors și am studiat la Conservatorul din București, cu Arta Florescu. Avea un caracter tare, ca și mine, de aceea relațiile noastre erau de multe ori încordate. Mă înțelegeam mult mai bine cu rectorul Conservatorului, Petre Brâncuși.

 După absolvire, ați primit post la Botoșani, ca profesoară. Nu era cam departe de... operă? Ba da, însă la acea vreme orice absolvent primea un post, unde trebuia sa meargă. Șansa a fost totuși ca la Botoșani era o bună orchestră simfonică, dirijată de maestrul Modest Cichirdan, cu care am făcut frumoase colaborări și turnee. Îmi amintesc de primarul orașului, care mi-a spus că, dacă rămân acolo, îmi dă și butelie(de aragaz). După un spectacol în orașul Darabani, a venit la mine o bătrânică să mă felicite: “Doamne, ce voce frumoasă ți-a dat Dumnezeu, da' muzica de aia adevarată, populară, nu știi cânta?'' Am stat la Botoșani un an, după care m-am întors la Iași, dar am rămas cu amintiri frumoase despre oamenii de acolo, care m-au adoptat, respectat si îndrăgit.

Cum ați obținut consacrarea internațională? În 1981, am obținut Marele Premiu “Riccardo Stracciari” la Concursul Internațional de canto de la Bologna(Italia). Datorită acestui premiu, am debutat in rolul Mimi din “Boema” de Puccini, la Bologna, într-o serie de spectacole care au reprezentat începutul carierei mele internaționale.

De ce v-ați întors la Iași? Trei ani mai târziu, am acceptat un post la Opera din Iași. Eram foarte atașată de orașul meu natal, în ciuda mizeriilor autorităților din acele timpuri. Era, într-adevăr, un chin să ieși din țară, din cauza birocrației vizelor, aprobărilor, pașapoartelor, valutei, garanțiilor etc. Dar am colaborat cu toate teatrele de opera din România si am făcut turnee in Europa - in Italia (Milano, Napoli, Bologna, Cagliari), Franța (Paris, Nisa, Marsilia), Germania (Berlin, Erfurt, Trier etc.), Letonia (Riga), Bulgaria (Sofia), Republica Cehă (Praga), Polonia (Varșovia), Luxemburg, Grecia (Atena), Ungaria (Budapesta), Olanda (Amsterdam), Elveția (Zurich, Winterthur), Serbia (Belgrad), in Asia - Japonia (Tokyo, Tsukuba, Hiroshima, Mito, Nagano, Omiya, Yokohama) si in America de Nord - Canada (Montréal).

 Cum se explică vocea dumneavoastră, care iese din comun? Dintre vocile de soprane (lirica, dramatica, spinto, de coloratura etc), eu am o voce de soprană spinto, considerată a fi cea mai rară, “o voce blanda, cu tais”, cu mare volum.
 

Sursa: stiri.botosani.ro, fragmente din interviul realizat de Vania Atudorei (Pagini Românești)

Ultimele articole

COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Dacă nu vom păstra lumina aprinsă, vom plăti întunericul foarte scump

România trece zilele acestea printr-o criză politică profundă, venită într-un moment cât se poate de nepotrivit. Cu un deficit bugetar uriaș, cu falii sociale puternice, cu ierarhii inversate, țara noastră se chinuie să se așeze pe un drum al modernizării. Acest lucru nu este deloc ușor, pentru că forțele care vor ca România să rămână o republică a baronilor și a rețelelor de influență transpartinice sunt foarte puternice.După un ciclu electoral ... continuare »

Dialog despre istorie, mituri și realitate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani

În cadrul manifestărilor dedicate aniversării Unirii Principatelor Române din 1859, Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani, în parteneriat cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, organizează vineri, 23 ianuarie 2026, evenimentul intitulat „Eroi, legende și realități istorice”.Activitatea constă într-un dialog între istorici și elevi de liceu și are ca obiectiv stimularea reflecției critice asupra modului în care trecutul istoric este ... continuare »

ZN 2025 Un festival despre oameni și comunități

Între 31 iulie și 3 august, mii de participanți se vor aduna la Darabani pentru cea de-a 12-a ediție a festivalului Zilele Nordului, un eveniment care a reconfirmat rolul culturii ca motor de coeziune și dezvoltare în regiunea de nord-est a României.Organizat sub sloganul „Rădăcinile cresc”, festivalul va reuni patru zile de muzică live, artă contemporană, tururi tematice, gastronomie locală, sport montan și dezbateri despre viitorul comunităților mici din ... continuare »

COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Despre schimbare, utopii și ipocrizie

Duminică, 18 mai, s-a încheiat un ciclu electoral prelungit, după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. A fost, fără îndoială, anul în care societatea românească a transmis cel mai clar semnal de respingere a partidelor tradiționale. Lipsa reformelor reale, corupția în expansiune, haosul economic și promovarea liderilor incompetenți au împins PSD și PNL către un minim istoric al încrederii publice. Să ratezi de două ori intrarea în turul al ... continuare »

DRUMUL DE LA DARABANI SPRE COTROCENI Simion câștigă, la limită, și turul doi

    Pe 18 mai 2025, românii au fost chemați pentru a-și alege președintele, după ce în urma rezultatelor din 5 mai s-au calificat în turul doi Nicușor Dan (independent) și George Simion (AUR). Campania electorală a căpătat uneori forme absurde după ce candidatul AUR a participat doar la o dezbatere electorală cu contracandidatul său deși a promis că va merge la toate televiziunile.    Prezența la vot în județele Moldovei a ... continuare »