COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Ce facem cu România abandonată?

Noua guvernare a început în forță, cu măriri de salarii, tăieri de taxe și încercări mai mult sau mai puțin subtile de a elibera marii corupți. Câteva categorii socio-profesionale vor fi principalii beneficiari ai programului de guvernare PSD. Din păcate, impactul macro-social al acestor măsuri va fi mic, dacă nu spre zero. Unele produse alimentare s-au scumpit deja, valoarea facturilor la utilități va avea aceeași soartă, ce să faci, piața are regulile ei. Dacă e cert faptul că deja unii bugetari vor câștiga mult mai bine de anul acesta, la fel de adevărat este că, viața pentru o mare parte din populația țării nu se va schimba deloc. Aceasta este România abandonată, Români care contează doar în campaniile electorale, România care există doar în statisticile privind infracționalitatea, șomajul, abandonul școlar.

Concursurile pentru posturile de directori în școli au fost un bun subiect de campanie. Unii au văzut măsura ca pe un prim pas către depolitizare, ceilalți au făcut tot posibilul ca să-i minimalizeze importanța. Însă, nimeni nu a vorbit cu aceiași pasiune de sutele de copiiț care abandonează școala. Niciunul, dintre cei care ne îndemnau să credem în România, nu s-a gândit că una sau două din taxele desființate ar putea fi folosite pentru a avea la fiecare școală un teren de sport modern, iar copii noștri să nu se joace în praf și noroi. Nimeni nu s-a gândit că o parte din taxele desființate puteau fi folosite pentru redeschiderea taberelor școlare, pentru înființarea de ateliere de creație în școli, pentru a finanța excursii de studii. Credeți că elevii de la Darabani, Coțușca, Horodiștea sau din alte sate se bucură că în România nu se mai plătesc 102 taxe, din moment ce ei nu au unde să-și țină orele de sport?

I-a trecut prin cap la vreo unul din membrii guvernului că și elevii români au dreptul să practice înnotul la școală? Sunt convins că părinții ar fi fost dispuși să plătească mai departe cinci taxe, dacă ar fi văzut că în orașul lor se construiește un bazin de înot, de care să se folosească în primul rând elevii. Toți cei de la guvernare au adoptat o placă pe care o repetă la infinit, românii vor avea mai mulți bani în buzunar. Dar și-a pus cineva problema că pentru un număr important de persoane, mai ales din zonele defavorizate, mai mulți bani înseamnă mai mult alcool, mai multă violență, mai mulți copii care suferă? A văzut cineva în programul de guvernare proiecte speciale de combatere a alcoolismului în zonele cu șomaj ridicat? Este foarte ușor ca din pix să crești venituri și să tai taxe, mai greu este să gândești consecințele faptelor tale, mai dificil este să cauți să maximizezi impactul măsurilor, nu cuantumul sumelor pe care le dai. Măsurile populiste și lipsite de viziune for face pe termen lung mult mai mult rău.



 Am văzut în aceste zile care este rețeta succesului pentru unii politicienii. Îți alegi două-trei categorii socio-profesionale, îți construiești în jurul lor toate politicile sociale și restul nu mai contează. Toate lumea se plânge că tinerii pleacă din țară, dar și-a pus cineva problema că o parte din taxele desființate puteai fi folosite pentru achiziția de utilaj agricol, care să fie dat absolvenților de agronomie dispuși să se întoarcă în satul natal, pentru a-și pune pe picioare propria fermă? Nu. E multă muncă să gândești asemenea programe, mai bine dai la toți studenții gratuitate pe tren și crezi că le-ai rezolvat problemele. Aceasta este România abandonată, cu problemele ei majore care nu pot fi rezolvate nici peste noapte și nici prin propagandă, și care va rămâne la fel, cu toate creșterile de salarii și toate taxele tăiate. Tocmai de aceea, pentru că trebuie să gândești, pentru că trebuie să-ți dorești cu adevărat să faci ceva durabil pentru ai tăi, nu se atinge nimeni de ea. Dar noi ce facem, o abandonăm la rândul nostru? (Alexandru D. AIOANEI, foto: unitischimbam.ro)