Întrucât în  ultima perioadă s-a constatat creşterea numărului de cazuri de conjunctivită, este indicat să cunoaştem noţiuni de bază legate de această afecţiune. De obicei boala nu afectează vederea, însă prevenţia acesteia este esenţială, întrucât este foarte contagioasă.

Ce este conjunctiva şi ce presupune conjunctivita? Conjunctiva este membrana mucoasă care tapetează globul ocular şi partea interioară a pleoapelor. Aceasta are funcţie antibacteriană, imunologică şi de protecţie a globului ocular prin intermediul secreţiei sale. Sub termenul de conjunctivită se denumeşte afecţiunea inflamatorie a conjunctivei provocată de factori de natură infecţioasă, alergică sau agenţi iritanţi.

Ce cauze sunt responsabile de apariţia conjunctivitei? Acestea se clasifică în infecţioase şi neinfecţioase. Cele infecţioase reprezintă o treime din toate cauzele de boli oculare şi pot fi bacteriene (stafilococi, streptococi, gonococi), virale (adenovirusuri, virusurile herpetice, al rujeolei şi rubeolei,  enterovirusuri), parazitare şi fungice (Candida). Cauzele neinfecţioase se împart în alergice (praf, păr de animale, polen), agenţi iritanţi (substanţe chimice, corpi străini, gaze, fum, cosmetice, săpun, lentile de contact întreţinute necorespunzător), ocupaţionale (office eye syndrome-cauzată de expunerea prelungită la aer condiţionat, computer eye syndrome-secundară utilizării îndelungate a calculatorului).

Ce factori de risc sunt favorizanţi pentru producerea conjunctivitei? Aceştia pot fi: frecventarea colectivităţilor (grădiniţă, şcoală), piscinele dezinfectate necorespunzător, utilizarea în comun a obiectelor personale (prosop, produse de machiaj, creme de faţă) şi mediul poluat .Frecvenţa mare a cazurilor de conjunctivită este explicată prin legătura anatomică strânsă cu corneea, pleoapele şi căile lacrimale. Expunerea permanentă a conjunctivei favorizează acţiunea diferitor factori iritanţi şi fixarea microorganismelor. În cazul unei imunităţi slăbite, chiar şi microbii inofensivi pot deveni patogeni.

Ce simptome şi semne pot fi manifestările conjunctivitei? Perioada de incubaţie variază între ore-zile pentru conjunctivita bacteriană şi o săptămână pentru cea virală. Simptomele pe care le acuză pacienţii pot fi la un singur ochi sau bilateral şi anume: jenă oculară, senzaţie de corp străin, arsură, de nisip în ochi, lăcrimare, fotofobie (intoleranţa la lumina puternică), prezenţa secreţiei în sacul conjunctival (seroasă-transparentă, mucoasă-albă, mucopurulentă, purulentă, pseudomembranoasă). Atenţie! Acuitatea vizuală nu este afectată în conjunctivite. Dacă pacientul acuză scăderea vederii, se impune urgent tratamentul, deoarece este afectat unul din mediile transparente ale ochiului, şi anume corneea. De asemenea, absenţa durerii oculare indică diagnosticul de conjunctivită.



Care sunt elementele ce ajută la conturarea diagnosticului? În primul rând, simptomele sunt evocatoare, apoi se confirmă prin examenul clinic realizat de medicul oftalmolog. La examenul clinic se constată înroşirea superficială a ochiului, difuză datorită dilataţiei vaselor de sânge. Aceasta poate fi discretă, moderată sau accentuată. “Ochiul roşu” poate să ascundă ceva mai grav decât o conjunctivită (keratită, uveită, atac acut de glaucom) şi de aceea e important consultul de specialitate. Pentru a confirma prezenţa conjunctivitei, se instilează în sacul conjunctival o picătură de soluţie de adrenalină şi se observă dispariţia roşeaţei.

Cum tratăm conjunctivita? Dacă e vorba de o conjunctivită bacteriană, se administrează antibiotic sub formă de picături (colir) sau unguent de 3-4 ori pe zi, timp de o săptămână. Aceste picături se instilează în unghiul intern al ochiului, apoi se închid ochii şi se menţin astfel timp de 1-2 minute. În ceea ce priveşte conjunctivita virală, se remite spontan în 7 zile. Conjunctivita alergică se tratează cu medicamente specifice: antihistaminice, corticosteroizi şi decongestionante, antiinflamatorii. În cazul secreţiilor excesive, se administrează antiseptice (acid boric). Important! Nu se pansează ochiul bolnav, deoarece acumularea secreţiilor sub pleoape favorizează multiplicarea rapidă a germenilor patogeni şi apariţia complicaţiilor. Foarte importantă este respectarea ritmului de administrări şi neîntreruperea tratamentului după a doua sau a treia zi, când pacientul remarcă ameliorarea, deoarece germenii patogeni nu sunt distruşi, devin rezistenţi la tratament şi conjunctivita se cronicizează.

Ce este util să cunoaştem despre prevenţia conjunctivitei? În primul rând, baza prevenţiei este reprezentată de igiena riguroasă: spălatul frecvent pe mâini cu apă şi săpun, evitarea frecatului la ochi dacă există senzaţii neplăcute sau mâncărime, dezinfectarea corespunzătoare a lentilelor de contact, evitarea utilizării în comun, în exces sau a produselor cosmetice expirate. O metodă frecventă în această perioadă de producere a conjunctivitei este prin contactul cu apa din piscine, iazuri, lacuri. Chiar dacă unele piscine sunt întreţinute corespunzător, există riscul infectării deoarece unii microbi sunt rezistenţi la produsele dezinfectante utilizate.

Se spune că ochii sunt oglinda sufletului şi noi suntem cei responsabili de a păstra “oglinda” lucioasă şi transparentă. Aşadar, măsurile de igienă aplicate corespunzător şi atenţia sporită la baia în piscine ne scutesc de o “vizită” la oftalmolog! (Manuela CULICĂ, foto: Adevarul)





3:47 pm Joi, 11 Iulie, 2013