Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 11 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare.
Tânăr și entuziast fiind, ai p... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Povestea unui artist, profesor de matematică
Articol preluat și de ziarul Adevărul
CIB: „Un om poate fi învins, dar nu înfrânt…”
CIB ar putea reprezenta prescurtarea de la Cultură, Inteligenţă, Bun simţ. Trăsături ale unui om, poate prea complex şi uneori neînţeles pentru noi, oamenii obişnuiţi. De o modestie şi un calm ieşite din comun. Numele lui este Constantin Ionel Bichir. A publicat deja 5 cărţi, iar altele sunt în lucru. Cu toate acestea, este foarte puţin cunoscut, cu toate că acest om merită mult mai mult.
Profesorul predă matematica la Grupul Şcolar Darabani. Cu toate că este un pedagog al ştiinţei exacte, uimeşte prin aura de cultură pe care-o emană. Unora le place berea, alţii sunt pasionaţi de fotbal, iar altora le place berea plus fotbalul. În schimb, domnul profesor de matematică este pasionat de pictură, sculptură, poezie şi este un împătimit al artei fotografice. În plus, sportul minţii, şahul este frecvent practicat de către profesor. Înclinaţia către artă o moşteneşte de la tatăl său, inginer de profesie, care preda vioara la şcoala normală din localitatea natală, Bârlad. A optat să lucreze la Darabani din anul 1977, ghidându-se după harta României. A crezut că linia roşie de pe hartă care traversa oraşul reprezenta calea ferată. S-a înşelat, era doar şoseaua. Cu toate acestea, s-a ataşat repede de aceste locuri, pe care le consideră adevărata sa casă.
A avut o tentativă de a pleca la Botoşani în 1997, când a promovat examenul pe post la Şcoala nr. 5 din municipiul reşedinţă de judeţ. Cu o noapte înainte de a pleca la Botoşani, a avut un vis în care aluneca în mocirlă şi un înger strălucitor i-a întins o scară pe care a urcat şi a găsit apoi drumul spre casă. După ce a primit acest semn divin a fost convins că locul său este la Darabani şi nu în altă parte. A fost nevoit să meargă la Bucureşti la Ministerul Învăţământului şi să facă demersuri complicate pentru a reprimi postul de la Darabani. A scris mai târziu poezia „Scara”: „Dar când mâlul mă-mpresoară/Şi-n cădere mă cuprinde/O lumină se aprinde/Orbitoare, dintr-o scară!(…)Şi-am plecat, se vede casa!”
„Pentr-o inimă curată, mi-am vândut întreg norocul” 
Locuieşte într-o cameră pe cât de simplă, pe atât de profundă, încărcată de amintiri şi sentimente. Un altar al creaţiei, compus dintr-o bibliotecă ticsită de cărţi, înconjurate de picturile şi sculpturile sale. Creaţie care reprezintă oglinda sufletului său. Fiecare în parte este un crâmpei din viaţa sa. Nimic nu este întâmplător. Aici se află „expoziţia” vieţii sale. A organizat câteva expoziţii cu lucrările sale, dar de fiecare dată era mai mult o corvoadă, decât o împlinire. Pe lângă faptul că-şi transporta exponatele singur până la Botoşani, stătea mereu cu frica în sân, să nu dispară unele din ele. De câştiguri materiale nici nu putea fi vorba. Iubirile vieţii, rodul dragostei sale-copiii, bunătatea şi gingăşia bunicii care l-a crescut, se regăsesc în operele sale. Nu-i plac poeţii şi nu are un poet favorit. Pentru el poeţii sunt o specie aparte. Martiri în ringul artei. „Poeţii sunt cei care suferă pentru poezia lor. Nu poţi să produci ceva de valoare în viaţă decât prin suferinţă. Pentru mine poezia este a sufletului, care intră în rezonanţă cu o stare de fapt, pe care o descriu într-un mod mult mai ascuns”, ne împărtăşeşte artistul. Nu ştie exact care sunt condiţiile de aderare la Uniunea Scriitorilor din România, pentru că nu l-a interesat niciodată, chiar dacă acest lucru i-ar putea rotunji veniturile. Nici nu concepe să câştige bani din poezie. Cu toate că ar avea nevoie de ei ca de aer, pentru a tipări următoarele două cărţi. Toate economiile sale sunt folosite pentru a-și publica lucrările.
Zeiţa Fortuna nu a fost tot timpul un aliat al său, în viaţă. A trecut prin multe, care i-au lăsat „o inimă goală, un tot să cuprindă”. Dar poate cel mai mult a suferit în urma pierderii unor caiete cu aproximativ 1100 de poezii scrise în tinereţe. „Mai am nevoie de o viaţă de om pentru a reface acele poezii. Aş oferi în orice moment 100 de milioane pe acele caiete”, ne-a declarat artistul. Un lucru este sigur: poetul nu va putea fi înfrânt, niciodată. Pentru că opera sa va fi întotdeauna câştigătoare. Deoarece este veşnică. Întruchipând toată viaţa sa, cu bucuriile şi tristeţile ei. Aceasta reprezintă unica sa zestre. „Oricum, lucirile s-or stinge,/Că nu eşti azi, n-ai fost nici ieri,/Doar amintirea nu s-o frânge,/De asfinţitele dureri!”(Lucian Bălăucă)
6 Comentarii la “Povestea unui artist, profesor de matematică”
Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”
Domnul Bichir,este un intelectual de o mare valoare .Necunoscut de putini ,cunoscut de multi dar, care nu l-au cunoscut cu adevarat ,acest domn, continua sa traiasca in umbra celor ca fac galagie.Este o valoare nedescoperita inca ,spre dezamagirea celor ce vor fi morti ... Numele de Bichir este nume romanesc? Poate s-a strecurat la noi sa invete sa gandeasca?!
Domnul Bichir este un profesor extraordinar,spun profesor pentru ca am avut onoarea de a-l avea ca profesor de matematica.Am primit o carte din partea dansului si nu pot sa spun decat ca poeziile scrise sunt minunate...Am numai cuvinte de lauda si ii doresc toate cele bune
Am marea rugaminte la dv.sa scrieti un articol si despre domnul doctor LEON DANAILA.Tinerii din orasul nostru au nevoie de exemple ,pt a reusi in viata.Cum spunea si domnul doctor Danaila in cartea ,,Sculptura in creier'':,,Copiii de la tara trebuie sa vada ca nu trebuie sa ai antecendente foarte elevate ca sa ajungi in Academie''. este foarte adevarat, caci in oraselul nostru drag, aici ,,unde se agata harta in cui" conteaza mai mult "aluatul" din care provii, nu ceea ce esti cu adevarat!Dupa ce reusesti sa te realizezi, isi amintesc de tine, ca esti din acel oras si nu mai conteaza originile,esti deja cineva si esti tratat altfel, dar de ce acel tratament nu se aplica de la bun inceput si la fel pentru toti oamenii? Clasa sociala din care provii de ce are asa mare pret pentru unii? Spun asta din proprie experienta! Adevarul sper sa nu supere chiar asa tare si sa nu doara! Eu personal mi-am inebunit colegii de facultate si profesorii ,pt ca 99 la suta nu stiau de existenta domnului doctor ...acum stiu ...iar 99 la suta din ei ,sunt la fel de mandri ca mine ,ca o personalite ca domnul Danaila este roman.Toata stima si respectul Dlui Acad. Leon Danaila!Un mare om in adevaratul sens al cuvantului,un specialist de elita al neamului romanesc.Un mare OM, cu realizari extraordinare, dar necunoscut in Romania! Si extrem de modest! Bine ar fi sa vedem si sa auzim mai des despre astfel de oameni ,decat sa ni se arunce in fata in fiecare clipa doar caricaturi politice si showbiz de prost gust. Un om care a vindecat 25000 de creiere umane ar trebui sa fie mult mai prezent in creierele semenilor sai. cu respect ,md.
In fiecare om exista un geniu, desi iti arata doar fata sau personalitatea pe care o doreste. Domnul profesor Bichir mi-a fost profesor de matematica, iar in timpul liceului am descoperit ca in spatele unui geniu al matematecii se ascunde un om cu suflet de artist, participand la lansarea primului volum de poezii. Cu respect FARMA
ha ha ha
Ultimele articole
Fotbalul trebuie să unească oamenii, chiar dacă nu a fost întotdeauna așa. Acum aproape 20 de ani am cunoscut un om discret, mereu cu zâmbetul pe buze, extrem de amabil și cu un respect ieșit din comun. Și așa este și astăzi. Este vorba de Costel Nechifor, fostul fundaș al Sănătății, ulterior delegat al echipei de fotbal a orașului Darabani. Și Costel a fost aproape de fotbalul dărăbănean, nu numai la bine, dar mai ales la greu. Ne-am bucurat împreună la ... continuare »
Județul Botoșani se situează la mijlocul clasamentului, cu o rată de promovabilitate de 74,12, ce depășește puțin media națională. În județ sunt atât licee care au înregistrat 99% promovabilitate cât și licee cu 0%. La Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani 67,48% din candidați au promovat examenul. Însă liceul dărăbănean se poate lăuda cu una din cele 6 medii de 10 ale județului, performanță reușită de eleva Horopciuc Veronica (foto medalion), ... continuare »
„Planurile de viitor sunt destul de mari. Vrem să ne menținem sus în Liga a 3-a, să nu dezamăgim cum a fost data trecută. Îmi pare bine că băieții au ajuns la nivelul acesta, eu o să mă ocup mai departe, sper să am și ajutorul Primăriei și al altor sponsori. De unul singur este foarte greu, dar Primăria a promis că ne va fi alături. Dar acum o să tragem linie, o să facem o analiză a meciului de astăzi pentru că nu mi-a plăcut. O să mai aducem jucători, ... continuare »
Darabaneni.ro a discutat cu Rareș Mandache, elevul dărăbănean care a obținut Premiul I la Olimpiada Națională de Istorie, cea mai mare performanță a învățământului dărăbănean. Adolescentul ne-a mărturisit că mama sa a rămas fără cuvinte în momentul în care a primit vestea rezultatului său la olimpiadă, încă nu e decis la ce liceu va merge, și le mulțumește tuturor celor care l-au susținut în obținerea acestui rezultat istoric. ... continuare »
Originar din Bârlad, Ionel Bichir a ajuns în 1977 la Darabani, unde a predat matematica patru decenii, dar mai ales bunul simț și omenia. Un romantic incurabil, matematicianul a scris mai multe volume de poezii, din suflet și pentru suflet. De asemenea, a realizat o colecție impresionantă de picturi și sculpturi și era un șahist foartebun. Ionel Bichir este un simbol al Darabaniului, orașul pe care l-a iubit atât de mult și unde își va dormi somnul de veci. ... continuare »