Cei sapte ani de ACASA...si doi de Darabaneni.ro
În 17 iulie, Darabaneni.ro a împlinit doi ani de zile. Foarte puţini şi-au amintit de această aniversare, printre ei aflându-se şi jurnalista de prestigiu Simona Chiţan care ne-a făcut o „odă” pe care eu, personal, nu o merit. Cert este că am fost lângă dărăbăneni fizic şapte ani de zile, şi îmi doresc ca sufleteşte să fiu toată viaţa. 7 ani şi 17 iulie...Se spune că şapte este un număr sacru care simbolizează desăvârşirea creaţiei, măsoară istoria şi timpul peregrinării omului pe Pământ. Darabaneni.ro s-a născut acum doi ani de zile şi a crescut împreună cu fiul meu, căruia i-am acordat uneori mai puţin timp decât acestui site. Am dorit binele unei comunităţi care merită mult mai mult decât a primit până acum, unor oameni foarte complecşi pe care este foarte greu să-i mulţumeşti. De fiecare dată spun că eu am pus doar o cărămidă, iar voi veţi construi restul: viaţa. Mulţumesc foarte mult pentru „elogiile” primite de la Simona Chiţan pe care vi le redăm în continuare şi pe care, repet, eu nu le merit.
Lecţia de jurnalism
Lumea se schimbă. E o schimbare de paradigmă a mentalităţilor, în primul rând. Am înţeles acest lucru mai bine decât oricând, când am auzit că urbea căreia îi aparţin sufleteşte este reprezentată în mediul online printr-un site: www.darabaneni.ro.
Am tastat, în urmă cu doi ani, această adresă web şi am zâmbit, când mi s-a arătat în faţa ochilor un site elegant, în nuanţe de albastru, în care am putut citi ştiri, relatări, reportaje despre oameni pe care îi ştiam... sau nu-i ştiam? Pe unii am ajuns să îi cunosc mult mai bine, tocmai datorită unor interviuri extraordinare realizate de redactorii portalului dărăbănean. Am apreciat cu adevărat interviurile cu d-na Anisie, cu d-na Stoian, sau mai recent cu d-l Teişanu, în care au fost conturate nişte portrete umane şi profesionale de excepţie.
Eu, care m-am exilat la 500 de km distanţă ca să pot practica această meserie la nişte standarde visate, am fost surprinsă să întâlnesc doi colegi de breaslă entuziaşti, tocmai în oraşul pe care eu îl părăsisem la vârsta de 14 ani. Jurnalistica este însă o meserie fără hotare. Interlocutori deosebiţi există peste tot. Totul este să ai empatie şi talent, alături de nişte reguli clare de scriitură şi de deontologie pe care să le respecţi. Dacă ai dăruire şi eşti dispus să rupi din tine însuţi, poţi face jurnalistică oriunde, mai ales acum, în această lume globalizată.
M-am bucurat aşadar să recunosc la Lucian şi la colaboratorii săi acest gen de dependenţă şi de fanatism profesional, fără de care jurnalistica sau oricare altă meserie care impune performanţă nu pot exista. Însuşi Steve Jobs, creatorul Apple, sublinia: „Există muncă, dar există şi muncă supremă. Acel tip de activitate care are amprentele tale peste tot. Pentru care nu ai face niciodată un compromis. Pentru care ţi-ai sacrifica weekendul. Poţi face acea muncă. Nu am venit aici ca să stăm la căldură. Am venit ca să înotăm până în adâncurile oceanului. Vrem ca munca noastră să conteze şi să devină ceva măreţ, care nu poate avea loc nicăieri altundeva”.
Aceastea nu sunt doar vorbe...măreţe. Cu acest crez, a pornit la drum cu Darabaneni.ro, în urmă cu doi ani, şi medicul Lucian Bălăucă. Când o pasiune îţi intră în sânge, aceasta acţionează ca un microb. La rândul meu, eu sunt un jurnalist specializat în presa scrisă, care continuă să aibă nostalgia printului. Greu am acceptat această schimbare de paradigmă spre mediul online. Am rămas fidelă hârtiei printate, galaxiei Gutenberg, până în ultima clipă. Lucian Bălăucă a fost cel care, de la 500 de km distanţă, mi-a dat curaj să încerc să deschid un proiect online independent la Bucureşti, asta la doi ani după ce el a avut curajul de a-l face într-un oraş de provincie.
Acest fapt este iarăşi o lecţie că jurnalismul, datorită noilor tehnologii, nu cunoaşte graniţe sau distanţe. Printr-un click suntem cu toţii împreună, oriunde ne-am afla, în Bucureşti, în Darabani sau în Botoşani. Darabaneni.ro a reuşit să se impună ca proiect şi a devenit un brand în doi ani de zile, luptându-se cu conservatorismul, cu reticenţa sau cu neîncrederea semenilor săi. Un dărăbănean adoptat a făcut aşadar un dar concitadinilor săi, alături de care a petrecut şapte ani din viaţă, fiind înainte de toate un vizionar. Le-a dăruit un site prin care le-a deschis o fereastră spre viitor. Miracolul este că, dincolo de sacrificii, cât timp faci ceva ce-ţi place cu adevărat, rămâi oriunde te-ai afla mai viu decât oricine altcineva. La mulţi şi frumoşi ani, Darabaneni.ro!
6:36 pm Miercuri, 18 Iulie, 2012
3 Comentarii la “Cei sapte ani de ACASA...si doi de Darabaneni.ro”
Editorial
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 14 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare. Tânăr și entuziast fiind, ai puterea și nebunia necesară de a te î... continuare
Sondaj
Darabaneanul lunii
Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”
Clipul lunii
Calendar Ortodox
Carte de Oaspeti
Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
Toate drepturile rezervate | Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site(fotografii sau texte) se pedepseste conform legilor in vigoare
La mulţi ani!
La multi ani !si va multumim ca existati.
BRAVO!LA MULTI ANI!MULTUMIM PENTRU LIBERTAEA CUVANTULUI!SUCCES!NEA LUCI SA NE TRAIESTI!
Ultimele articole
14 ani de Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 14 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare. Tânăr și entuziast fiind, ai puterea și nebunia necesară de a te înhăma la proiecte care nu știi unde duc, nu știi cât vor consuma din tine, nu știi cât te vor răpi de lângă ceilalți. Însă după ani în care această nebunie a fost hrănită de un ... continuare »
Teroare în Europa, a curs sânge pe Sena, zeci de tineri au murit la Bucureşti, poate ca să trăim noi mai bine, alţii şi-au pierdut vederea după arsurile de la Colectiv ca să vedem noi mai clar. După tragedia de la Colectiv, era de prost gust să vorbim noi de politică, poate încă mai e, dar se pare că acolo e viitorul copiilor noştri, în pătratul acela unde vom pune ştampila. Pentru cei care încă mai speră în România. Darabaneni.ro a discutat cu principalii ... continuare »
imentele tragice din ultimele două săptămâni au îndoliat România şi ne-au reamintit ce înseamnă să fim oameni. Distanţa dintre oameni şi îngeri s-a micşorat considerabil. Drapelul naţional a fost sărbătorit şi apoi a fost coborât în bernă, dar mai important este să ridicăm cortina uitării. Astăzi, 1 iulie 2013, îl sărbătorim pe cel care foarte mulţi oameni îl consideră înger. Pentru că le-a dat viaţă a doua oară. Este vorba despre neurochirurgul ... continuare »
Vorbeşti în faţa unei săli goale şi te aştepţi ca oamenii să te aplaude. Spui că nu ştii nici măcar să înjuri în ungureşte, darămite să intervii la ministrul de etnie maghiară să cruţe unitatea spitalicească care deservea aproape 50.000 de oameni, invocând motivul traficului de influenţă. Mai mult, treci în pas alergător pe lângă amărâţii care-şi strigau deznădejdea în faţa „halei lui Dron”. Spui că nu poţi să-i ajuţi pe sinistraţii din ... continuare »
În 17 iulie, Darabaneni.ro a împlinit doi ani de zile. Foarte puţini şi-au amintit de această aniversare, printre ei aflându-se şi jurnalista de prestigiu Simona Chiţan care ne-a făcut o „odă” pe care eu, personal, nu o merit. Cert este că am fost lângă dărăbăneni fizic şapte ani de zile, şi îmi doresc ca sufleteşte să fiu toată viaţa. 7 ani şi 17 iulie...Se spune că şapte este un număr sacru care simbolizează desăvârşirea creaţiei, măsoară ... continuare »