Prestația unui copil de 7 ani din Botoșani, la emisiunea Românii au talent, a devenit virală pe internet. Copilul a impresionat juriul și asistența cu un monolog despre care toată lumea a spus că este „discursul lui Vlad Țepeș”. Cu o prestație scenică puternică, știind foarte bine când și cum să rostească vorbele, tânărul botoșănean a primit chiar un Golden Buzz, mergând astfel direct în semifinală. Juriul a fost emoționat până la lacrimi, s-a vorbit despre patriotism curat, despre puterea mesajului, despre ce bine ar fi să fie și acum cum era pe vremea în care ar fi fost rostit discursul cu pricina.
Momentul în sine cred că ne obligă la o serie de reflecții, ce nu au nici o legătură cu talentul și abilitățile lui Rareș Prisacariu, ci cu valorile și principiile pe care le transmite generației tinere. Iar discuția trebuie să înceapă de la întrebarea: este normal să construim educația copiilor noștri pe falsuri și discursuri propagandistice, create de mașinăria de propagandă a unui partid totalitar? Trebuie spus de la bun început că ceea ce a recitat Rareș Prisacariu, pe scena Românii au talent nu este „discursul lui Vlad Țepeș”, nu avem nici o culegere cu discursuri ale domnului valah din care artiștii să preia fragmente și să recite când vor să impresioneze pe cineva. Textul care a smuls lacrimi este, de fapt, un pasaj din filmul Vlad Țepeș, realizat în 1979, în regia lui Doru Năstase, în plină ofensivă ideologică a național-comunismului. Celebrul „discurs” al lui Vlad Țepeș este, de fapt, o invenție a scenaristului și regizorului, care nu are nici o legătură cu realitatea istorică din perioada medievală. Oricât de dur ar suna, discursul în cauză este unul propagandistic, în care cei ce priveau filmul trebuiau să-l vadă pe noul conducător, Nicolae Ceaușescu într-o succesiune simbolică directă cu vechii domnitori.
Discursul a fost construit în așa fel încât să consolideze solidaritatea poporului în jurul conducătorului care știe tot timpul ce are de făcut, dar care este împiedicat de diferite uneltiri, ba ale boierilor, ba ale străinilor. Țara slugă la străini, era una din temele preferate ale propagandei ceaușiste, o idee atât de bine întipărită în mentalul colectiv încât a rămas până astăzi. În ceea ce privește expresia „n-au știut să vă taie la vreme”, nu este oare o justificare voalată a represiunii și terorii violente din anii '50 și care a fost dusă cu alte mijloace în anii '70-'80, împotriva celor care îl contestau pe „geniul Carpaților”? Ar mai fi multe de spus despre cum scenariști și regizori, actori și artiști de multe feluri, au răspuns la comenzile marelui cârmaci și au indus în societate temeri, frici și idei care astăzi ies la suprafață într-un mod cât se poate de gregar.
Nimic nu scuză astăzi dezinteresul societății pentru propria istorie și nu există nici o explicație pentru refuzul îndărătnic de a privi trecutul cu ochi mai critici. La mai bine de 30 de ani de la Revoluție, timp în care s-au publicat mii de cărți, colecții de documente, au fost scoase la lumină manuscrise inedite, noi încă privim istoria prin ochii propagandiștilor lui Ceaușescu. Este acest lucru normal? Uneori este dificil să înțelegi că realitățile din au fost diferite de ceea ce a vrut partidul-stat să știi, dar trebuie să ne deschidem orizonturile și, cel mai important, lecturile. Avem astăzi acces la informații la care oamenii din perioada în care Doru Năstase făcea filmul Vlad Țepeș, nici nu visau și totuși, rămânem orbi. Ne place să înotăm în același ocean de propagandă și îi mai tragem și pe cei tineri după noi.
Astăzi, ca tânăr, ai posibilități nenumărate să te realizezi, ești liber să călătorești, să vizitezi muzee și biblioteci din străinătate, ai acces la cultura mare, poți exersa diferite experiențe, mobilitatea socială este mai dinamică așa cum nu a fost niciodată. Și totuși, noi ținem să le transferăm copiilor noștri propriile frustrări, le inoculăm frica de străini, îi facem să creadă că țara va funcționa doar când unii vor fi „tăiați la vreme”, că buna rânduială va veni doar când va apărea un nou Vlad Țepeș sau chiar un Nicolae Ceaușescu. În loc să-i învățăm să fie optimiști, să viseze, să fie solidari, să se implice, să călătorească, să vadă alte culturi, ținem cu tot dinadinsul să le insuflăm patriotismul de partid, gregar, ranchiunos, creat pe minciună și ură. Oare nu avem destui falși patrioți acum prin birourile parlamentare și guvernamentale, vrem să creștem noi generații cu aceeași mentalitate? Defetismul și încrâncenarea nu au ce căuta pe chipul unui copil de șapte ani, acolo este loc doar pentru bucurie, curaj, voință, optimism, creativitate. (Alexandru D. AIOANEI, foto: StirileProTV.ro)
Ultimele articole
S-au pus deja în vânzare biletele pentru ZN 2024. Organizatorii au făcut bilanțul ediției aniversare
50 de evenimente și concerte la care au participat 8000 de persoane, acesta este bilanțul celei de a zecea ediții a Zilelor Nordului, care a avut loc în 3-6 august la Darabani, cel mai nordic oraș al României. Vârful de audiență al festivalului a fost seara de vineri, când 2000 de persoane au participat la concertul Subcarpați din Poiana Teioasa. În aceeași seară au urcat pe scena Baba Dochia, Parov Stelar și ucrainenii de la Haydamaky. Cu casa plină s-au ... continuare »
Super spectacole, mega distracție în Poiana Teioasa la Zilele Nordului FOTO&VIDEO
Cea mai populară trupă prezentă ediția a 10-a a Zilelor Nordului a fost Subcarpați, care este prezentă pentru a 3-a oară la festivalul care promovează orașul Darabani în toată țara și chiar dincolo de granițe. Ritmurile electro și hip-hop în simbioză cu folclorul au electrizat efectiv Poiana Teioasa, înregistrând recordul de audiență în seara zilei de vineri. În pauza dintre Subcarpați și Haydamaky nu prea se mai găsea bere rece în Poiană, și datorită ... continuare »
ÎNCEPE Zilele Nordului! 50 de concerte și evenimente, ateliere și dezbateri, tururi gastronomice VEZI Programul detaliat
Unii dintre invitați susțin ateliere pentru festivalieri: scriere de versuri (Doru Pușcașu), libertate și fericire în muncă (Doru Șupeală de la Hacking Work), well-being pentru tineri (Teodora Popescu și Raluca Bejenariu de la Asociația În Dialog), min-maxing life (Sebastian Mahu) și producție de film (Anamaria Antoci). Diana Stafie facilitează primul atelier de foresight pe tema #viitorurilor comunităților mici din România, cu participarea a 20 de invitați din ... continuare »
Pentru Darabani, „ISTORIA rămâne cea mai frumoasă poveste”
Ultimii trei ani au adus școlii dărăbănene performanțe solide la disciplina Istorie. Să obții trei ani la rând locul I pe județ la olimpiada de profil, nu este un lucru ușor, și presupune multă muncă și pasiune. După Alexandra Gălușcă în 2020 și Rareș Mandache în 2022, Adriana Teioșanu, Andreea Timofte, Denisa Cliveț și-au adjudecat toate cele trei locuri de pe podium, la faza județeană a olimpiadei în 2023. Mai mult, punctajul bun obținut de Andreea ... continuare »
Șanse duble pentru Darabani la Olimpiada națională de Istorie
După rezultatul extraordinar de la etapa județeană a Olimpiadei de Istorie, școala dărăbăneană a mai primit o veste excelentă. S-au dublat șansele pentru obținerea unui rezultat bun la etapa națională.
În urma redistribuirii locurilor la nivel național, eleva Andreea Timofte, din clasa a VIII-a D, de la Școala „Leon Dănăilă”, a primit dreptul de a participa la faza națională a Olimpiadei de Istorie. Andreea a obținut la ... continuare »
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 11 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare.
Tânăr și entuziast fiind, ai p... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
