COMENTARIUL SAPTAMANII Arestarile si condamnarile politicienilor, spectacol sau normalitate?

Ajunși în funcții de conducere, peste județe sau instituții publice, oamenii aceștia se cred imuni, pierd simțul realității și consideră că este dreptul lor să facă ilegalități. Este dramatic pentru ei să ajungă de la șefia unui județ în arestul unei secții de poliție. Dar asta trebuie să le demonstreze că responsabilitatea nu este doar un concept, iar moderația și modestia nu sunt doar niște sfaturi.

Scena politică națională este frământată de ceva timp de fobia condamnărilor. Oameni unși cu toate alifiile în ale politicii sau trecători prin funcții mari sau mărunte au ajuns în fața judecătorilor, mulți primind chiar condamnări. Să fie circ, răfuială politică sau chiar o eficientizare a justiției? Probabil ca întotdeauna adevărul este undeva la mijloc și putem acorda fiecărei ipoteze un anumit credit. Cu toate acestea, personal aș înclina mai mult spre eficientizarea activității magistraților. Ca și în alte domenii, și justiția este afectată de trecerea timpului și de schimbările de generații. Numărul magistraților care au făcut studiile după 1989, care au plecat în străinătate la stagii, sau care au suferit de pe urma învățământului slab și inechităților sociale din România postcomunistă, a crescut de la an la an. Nu este exlus ca noua generație, să fie însuflețită de dorința insituirii unui climat de dreptate socială.

Televiziunile naționale s-au ocupat să despice firul în patru în fiecare caz. Au dedicat emisiuni întregi, s-au raliat unui discurs sau altuia, dar puțini au fost cei care au pus problema dincolo de culpabilitatea celor condamnați. Nici un caz nu a fost privit sau analizat din unghiul moralității publice. Oamenii, în general, au tendinţa să compătimească și să minimalizeze sau să acuze conflicte politice, dar nu se întreabă, că dacă școala nu este finanțată, dacă nu există fonduri pentru medicamente, sau dacă migrația populației crește, se datorează în primul rând acestor oameni, care odată ajunși în funcții de conducere și-au creat structuri clientelare prin intermediul cărora au excrocat statul. Nu au furat decât de la fiecare din noi, nu de la altcineva. Ajunși în funcții de conducere, peste județe sau instituții publice, oamenii aceștia se cred imuni, pierd simțul realității și consideră că este dreptul lor să facă ilegalități. Este dramatic pentru ei să ajungă de la șefia unui județ în arestul unei secții de poliție. Dar asta trebuie să le demonstreze că responsabilitatea nu este doar un concept, iar moderația și modestia nu sunt doar niște sfaturi.



Orice persoană care a comis o ilegalitate în timpul exercitării funcției devine vulnerabilă. Este și cazul președintelui Consiliului Județean Botoșani, decizia în cazul președintelui CJ Argeș și recenta încarcerare a președintelui CJ Constanța ar trebui să-i dea de gândit. Nu mai spun de dosarul transferurilor, unde judecătorii nu au ținut cont că Baciul a fost mare jucător. Ultima decizie, în care Florin Țurcanu a fost condamnat la închisoare cu suspendare, se poate transforma după apel în achitare sau în închisoare cu executare. Acest lucru ar compromite gruparea liberală județeană și ar afecta serios cariera lui politică. Dar, pe de altă parte, când te crezi șeful absolut al unui județ - în care nu s-a întâmplat nimic notabil decât târgurile agricole de la Popăuți și certurile cu Portariuc - și vrei să joci cu reguli mai puțin cinstite îți asumi riscul. Nu cetățenii sunt cei vinovați că cer ca justiția să-și facă treaba, și vor ca cei culpabili să plătească, ci ei, cei care au organizat grupuri infracționale, care au înșelat statul anulând dreptul la șanse egale și ucigând visele unor tineri la care banii aceia puteau ajunge sub formă de burse, școli mai dotate, profesori mai pregătiți și mai bine plătiți. Nu mai vorbesc aici că în timp ce Insitutul Cantacuzino își încuia porțile, președintele CJ Prahova înșela alături de fiul său statul cu milioane de euro, și mă opresc aici. Sunt prea multe exemple. (Alexandru D. AIOANEI)