SANATATE Infectiile urinare, apanajul femeilor tinere

Infecțiile tractului urinar pot fi clasificate în infecții de tract superior, care implică rinichii, și infecțiile de tract inferior, care afectează vezica urinară, uretra sau prostata. Cu toate acestea, în practică, diferențierea între localizări poate fi dificilă sau imposibilă. Mai mult decât atât, infecția adesea se deplasează dintr-o locație în alta. Majoritatea infecțiilor sunt determinate de bacterii din intestin (Escherichia coli), iar restul de microbi transmiși pe cale sexuală și paraziți.

Cum se produc infecțiile urinare? În mod normal, tractul urinar este steril și rezistent la colonizarea bacteriană, deși există contact frecvent al uretrei distale cu bacteriile din colon.  De cele mai multe ori, infecția urinară se produce prin urcarea bacteriilor de la uretră spre vezica urinară(producând infecția urinară joasă - cistita ) , iar dacă acestea ajung la rinichi se produce infecția urinară înaltă(pielonefrita). În restul cazurilor, bacteriile diseminează de la un focar(amigdale, piele, plaman) spre rinichi .Factorii favorizanți pentru infecțiile urinare sunt:constipația, actul sexual, igiena deficitară, diabetul zaharat, sarcina, hidratare insuficientă.

Cum se clasifică infecțiile urinare?  În funcție de localizare, am evidențiat anterior împărțirea în infecții urinare joase și înalte. Acestea se mai împart în complicate și necomplicate. Cele complicate apar când există factori predispozanți: calculi urinari, corpi străini, rinichi polichistici, anomalii anatomice, sondă urinară, adenom de prostată. Infecțiile necomplicate apar frecvent la femeile tinere, deoarece acestea au uretra scurtă și bacteriile ajung mai rapid la vezica urinară.

Ce semne și simptome indică această afecțiune? Dacă este vorba de o infecție urinară joasă, următoarele manifestări sunt sugestive: dureri micționale de tip arsură, exacerbate la sfârșitul micțiunii, polakiurie diurnă sau nocturnă (micțiuni frecvente), usturimi micționale, senzație imperioasă de urinare, dificultate la urinare, urini tulburi. Pielonefrita acută prezintă mai multe sindroame: infecțios (febră, frisoane, transpirații, cefalee, greață,vărsături, stare de rău), semne de afectare a rinichilor( dureri lombare) și sindrom cistitic (usturimi micționale, polakiurie, urini tulburi etc.).



Ce elemente sunt necesare pentru a confirma diagnosticul? În primul rând, tabloul clinic este sugestiv; suspiciunea se confirmă pe baza examenului sumar de urină (prezența globulelor albe și/sau a globulelor roșii, a celulelor epiteliale, a cilindrilor) și  a uroculturii (bacterii în cantitate semnificativă). Sunt adjuvante și analizele de sânge în cazul unei pielonefrite acute: creșterea numărului de globule albe, a markerilor inflamatori (VSH, fibrinogen, CRP).

Ce tratament este indicat în infecţiile urinare? Se utilizează mijloace nespecifice și tratamentul cauzal. În cazul cistitei acute, măsurile generale cuprind: hidratare corespunzătoare (trei litri de lichide pe zi), băi de șezut, administrare de antiinflamatorii nesteroidiene (Diclofenac) și antialgice (No-Spa); tratamentul cauzal implică o schemă de tratament de 3-5 zile cu antibiotice (Cotrimoxazol, Nitrofurantoin, Ciprofloxacin, Norfloxacin, Augmentin). Pielonefrita acută se tratează astfel: repaus la pat, căldură locală în regiunea lombară, hidratare corectă,reglarea tranzitului intestinal(antidiareice-Imodium) și medicamentos cu antibiotice funcție de gravitate: formele ușoare și moderate - pe cale orală 10-14 zile (Ciprofloxacin), formele severe-timp de 14 zile : inițial parenteral (intramuscular, intravenos) până la cedarea febrei, apoi oral (Ampicilină+Ciprofloxacin, Ampicilină+Gentamicină). Obligatoriu se face urocultură de control în cazul pielonefritei. Metodele de prevenție utilizate sunt: tratamentul afecțiunilor ginecologice, igienă corporală și vestimentară, toaleta zonei intime, combaterea constipației, hidratare suficientă.

Impedimentul întâlnit frecvent de medici în tratamentul infecțiilor urinare este nerespectarea acestuia: administrarea antibioticului în mai puține zile nu determină eradicarea infecției; prelungirea tratamentului poate determina modificarea florei bacteriene intestinale și din zona genito-urinară, producându-se accelerarea tranzitului intestinal (diaree) și apariția pruritului în zona intimă. Așadar, respectați cu strictețe tratamentul antibiotic prescris de medic! (Manuela CULICĂ, foto: Adevarul)

Te-ar mai putea interesa si:  infectiile urinare

Postarea comentariilor presupune implicit crearea unui cont de facebook. Sunt interzise postarile multiple ale aceluiasi mesaj (spam) si orice forma de reclama in cadrul comentariilor. Nu sunt permise mesajele cu tenta antisociala, cu caracter xenofob sau rasist, mesajele obscene si injuriile. Va rugam nu deviati de la subiect, nu lansati atacuri la persoana autorului (autorilor) articolelor sau injurii la adresa cititorilor care comenteaza. Sunt interzise comentariile care incita la actiuni ilegale, precum si cele care contin amenintari sau violeaza intimitatea si viata privata a cuiva. Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie. Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a radia comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site. Publicatia Darabaneni.ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Adauga un comentariu