Datini si obiceiuri de Anul Nou din zona orasului Darabani GALERIE VIDEO

Ne aflăm în preajma unui nou an, la poarta căruia batem cu emoții și nerăbdare. Vă propun o scurtă incursiune în minunata lume a obiceiurilor de Anul Nou și ajunul acestuia, din Darabani. Peste unele dintre ele s-a așternut praful, altele încă se mai păstrează, dar ele sunt emblematice pentru zona noastră și prin ele păstrăm viu respectul față de strămoșii noștri şi aceste meleaguri.

Mersul cu cocostârcul, made in Darabani

Să începem cu obiceiurile care s-au pierdut de-a lungul timpului din ajunul Anului Nou. Conform infornațiilor furnizate de economistul și istoricul Dumitru Haha, în jurul anilor 1960 se păstra tradiția „Cocostârcilor”. Aceștia erau flăcăi (tineri necăsătoriți) deghizați cu un cearşaf și care purtau un cioc roșu. Dansul cocostârcilor simboliza așteptarea primăverii. Un alt obicei abandonat este „Jocul cel mare”, care era de asemenea realizat de un grup de flăcăi, care mergeau doar la casele fetelor ce urmau să se căsătorească și le ofereau acestora un colac din cozonac. Regula era ca în  curtea unui gospodar să intre întâi un băiat, căruia i se punea busuioc la clopoțel, apoi acesta era udat cu aghiazmă și se stropea şi ușa casei cu apă sfinţită, cu scopul de a alunga duhurile rele. În satul Teioasa, pe vremuri, erau două capre: a tinerilor fără stagiu militar și a flăcăilor, distingându-se grupul „frumoșilor”(capra, ofițerii) și cel al „urâților” (ursarii, moșnegii).

Preotul din Bajura şi-a „blagoslovit” cu nuiaua sosia din Nunta mascată



Dintre cutumele care se mai păstrează în zilele noastre, fostul primar Haha ne-a amintit despre „Nunta mascată”, „Cerbii”, „Ursul”, „Capra” și „Căluțul”. „Nunta mascată” reprezintă o parodie a nunții tradiționale, în care toate persoanele din grup poartă măști și costume, interpretând, cu umor diverse personaje: mire, mireasă, naș și nașă, nuntași, preot, dascăl, țigancă. Dumitru Haha ne-a povestit o întâmplare amuzantă din anii ‘60, când s-au întâlnit la Bajura „Nunta mascată” și preotul Amălinei, care l-a lovit pe „preotul” din bandă de două ori cu nuiaua pe spate. După acest incident, flăcăul a fugit „mâncând pământul”. Locuitorii comunei Concești păstrează, de ani buni, tradiția jocului „Cerbilor”. Acest grup este format din cerbi, căpitan și fluieraș. Costumul de cerb este compus din : pelerină din piele de capră sau oaie, cap de lemn și coarne de cerb.





Grupul „Urșilor” este format din gospodari tineri însurați și este constituit din: urs, 4-5 ursari, babe și moșnegi. Pe fundalul tobelor și a buhaiului, se joacă rostogolirea ursului în cerc, bătaia și moartea acestuia, reînvierea și dansul cu toiagul, toate acestea semnificând ciclul anotimpurilor. „Căluțul” este alcătuit din doi sau cinci băieți, care dansează „învârtita”. „Capra” se joacă pe ritmurile unei melodii interpretate de un fluieraș „ca la capră” și există mai multe etape ale jocului: capra simulează că urcă într-un copac, se îmbolnăvește și moare, după care reînvie în urma intervenției ciobanului. Costumul de capră este format din cap de capră din lemn, din care pornesc două coarne împodobite cu panglici și oglinzi și o pelerină din lăicer, îmbrăcată în stuf.



Sănătate Noului An și La mulți ani!

Tradițiile din prima zi a noului an cuprind „Nunta cu fanfară” și „Semănatul”. „Nunta cu fanfară” era compusă din flăcăi, care mergeau la casele fetelor după miezul nopții și în cursul dimineții și care erau primiți cu colaci. „Semănatul” reia urările făcute în Ajun, încheindu-se cu „Sănătate Noului An și La mulți ani!”, copiii fiind răsplătiți cu bănuți, nuci, mere sau colăcei. Ca simbol al dorinței de fertilitate a solului, această urătură se face aruncând cu boabe de grâu. (Manuela CULICĂ)

Citiţi pe aceeaşi temă:

Caiutii, ursii, cerbii si nuntasii mascati din Concesti i-au urat pe darabaneni GALERIE FOTO & VIDEO