Calendar Ortodox
Carte de Oaspeti
Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
Editorial

" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Horoscop
Traditii si obiceiuri de iarna. De la credinte si ritualuri, la spectacol

În ajunul Sărbătorilor de iarnă, Darabaneni.ro a discutat cu prof. dr. etnolog Angela Paveliuc-Olariu despre tradiţiile şi obiceiurile din această perioadă, şi vă oferim şi d-voastră câteva crâmpeie din oglinda spiritualităţii românilor.
„Atunci când vorbim despre Sărbătorile de iarnă ne referim la perioada cuprinsă între 24 decembrie și 7 ianuarie, adică între Ajunului Crăciunului și Sfântul Ioan Botezătorul” își începe discursul Angela Paveliuc-Olariu, etnograf, fost director al Muzeului Etnografic al Moldovei de la Iași. Am poposit în casa dumneaei pentru o scurtă călătorie în lumea satului de altădată în timpul Sărbătorilor de iarnă. „În această perioadă exista în conștiința satului românesc credința că cerurile sunt deschise, astfel rugăciunile ajungeau mult mai ușor la Dumnezeu. Cei mai credincioși, cei care se rugau mai mult, puteau găsi rodul strădaniei lor mult mai repede. Se mai spunea că în această perioadă și animalele vorbesc. Din acest motiv oamenii trebuiau să fie foarte atenți, deoarece aflându-se în preajma animalelor nu aveau voie să vorbească lucruri care nu doreau să fie aflate de întreg satul. Mai exista credința că în această perioadă se întorc la casele lor și morții. Din aceste trei coordonate decurg o serie de obiceiuri, de credințe mistice, magice și religioase.

Românii și-au structurat întreaga existență în jurul sărbătorilor. Aceste momente nu erau privite doar ca ocazii de bucurie și odihnă. Toate sărbătorile importante erau așteptate cu posturi îndelungate. Posturi care ofereau oamenilor certitudinea în fiecare zi de abstinență, că dacă mai fac și o faptă bună se apropie mai mult de Dumnezeu. Sărbătorile mari erau așteptate prin perioade de purificare spirituală și trupească. Spuneam că Sărbătorile au reprezentat mereu pentru români și un model de relaxare, de veselie binemeritată după truda dintr-un an întreg. Crăciunul era o sărbătoare a belșugului, cu foarte multe bucate pe masă. Este sărbătoarea în care din porcul tăiat în ziua Sf. Ignat se vor pregăti bucatele ce vor sta pe masa gospodarilor pe toată perioada sărbătorilor. Acesta este modul în care oamenii priveau și concepeau aceste sărbători foarte mari. Aceste date erau încărcate în satul românesc de altă dată de o simbolistică specială, când plutea în aer un duh al sărbătorilor. Tot ce era logic, palpabil se transforma în ireal, în visare. Totul căpăta o aură specială” a precizat prof. Angela Paveliuc-Olariu.

Încheiem discuțiile legate de simbolistica sărbătorilor și încercăm să reconstituim modul în care se pregăteau locuitorii satelor pentru Crăciun. „Ajunul Crăciunului era o dată cu totul și cu totul specială. Atunci venea preotul cu Ajunul în casele oamenilor. Gospodina casei, după ce termina de pregătit bucatele, își îmbrăca hainele de sărbătoare, și împreună cu familia așteapta preotul. Unde erau fete de măritat, acestea ascundeau o salbă cu mărgele sub preșul de la intrare pentru ca dormind cu ele la gât să-și viseze ursitul. Se mai credea că acolo unde exista mai puţină zestre, faptul că preotul stătea așezat pe pat avea să aducă o înflorire a gospodăriei. Sub macatul unde urma să stea preotul se mai ascudeau grăunțe și fân care urmau să fie date în timpul anului animalelor pentru a fi sănătoase. Seara erau așteptați colindătorii, care veneau ierarhic, primii vestitori ai Nașterii Domnului fiind copiii, apoi flăcăiii în cete, apoi gospodarii. Cei care nu primeau colindătorii trebuiau să suporte cuvinte batjocoritoare sau chiar blesteme. Prima zi de Crăciun începea cu slujba de la biserică după care familia întoarsă acasă gusta din bucate și apoi se odihnea. Vizitele la rude începeau de a doua zi, finiii mergeau la nași, copiii la părinți” a adăugat prof. Paveliuc-Olariu.

Anul Nou era considerat o sărbătoare frate a Crăciunului. Colindătorii formau acum trupe de urători conduse de un șef care rostea versuri cu trimiteri umoristice dar și cu înțelesuri magice. Urăturile aveau de cele mai multe ori teme agrare. În vechime, chiar se umbla cu un plug adevărat și se trăgea o brazdă în curtea gazdei. Cultul măștilor și al ursului din seara Anului Nou fac trimitere la o serie de practici precreștine. Prezența alaiului urșilor aducea în perspectiva țăranilor alungarea farmecelor şi relelor. Un alt animal prezent în aceste riatualuri de o deosebită originalitate este capra. Măștile caprelor erau împodobite cu elemente multicolore. Alaiul caprelor era însoțit de acompaniament iar acțiunea se petrecea ca și în cazul urșilor. Capra dansează apoi moare, reprezentând un simbol al renașterii naturii odată cu noul an. Căiuții sunt și ei nelipsiți din scenariul zilei de 31 ianuarie. Împodobiți foarte bogat și diferit de la o microzonă la alta, dansul acestora este unul bărbătesc prin tropăiri și sărituri. Dansul mascaților este și el unul plin de originalitate, cu o specificitate pentru nordul Moldovei. Acest ritual era unul de intimidare a spiritelor malefice, a relelor. Măștile de om vopsite hilar reprezentau un comportament ce trebuia să se schimbe odată cu trecerea în noul an.

„De o deosebită importanță erau în vremurile de demult, în această perioadă a sărbătorilor, aluaturile ritualice. Colacul cel mare, ceilalți colaci, colăceii, toate erau încărcate de substanță. Unul din colacii mari erau păstrați până în 9 martie, data standard când se începea activitatea muncilor agricole. Țăranul de altă dată, atunci când ieșea la arat, lega acest colac de jugul animalelor. Colăceii cei mici se ofereau urătorilor, iar în cazul caselor cu fete de măritat unul din colacii cei mai mari și mai frumoși se oferea tânărului care scosese fata respectivă la horă pentru prima dată iar acum venea să o ure. Se mai spunea că pe toată perioada sărbătorilor focul trebuie să ardă mereu în vatră, mocnit, dar să ardă pentru purificarea spiritelor rele. De asemenea, mai exista obiceiul ca la masă să se așeze un tacâm pentru cei din lumea de dincolo, ca atunci când vor veni în vizită să se poată așeza și să ospăteze” precizează doamna etnografiei româneşti.

Seara Anului Nou vine și cu o serie de practici care doreau să prevadă starea vremii și a recoltei pentru anul următor. Cele mai frecvent utillizate erau calendarul cepei sau al cărbunilor. Pe 12 foi de ceapă, fiecare reprezentând câte o lună din an, se puneau în seara de 31 decembrie câte un pic de sare. Dimineața, gospodarul vedea care foaie de ceapă s-a umezit mai tare dându-și seama care lună va fi mai ploioasă. Ziua de 1 ianuarie îi găsește pe copii umblând cu semănatul pe la casele gospodarilor, acest obicei simbolizând renașterea vegetației și deschiderea unui nou ciclu agrar. Se vede că Sărbătorile de iarnă au fost însoțite la români de o serie întreagă de practici mistice, magice și religioase. O mare parte dintre acestea au origini precreștine dar au fost păstrate și adaptate fiecărei religii. Referitor la nordul județului Botoșani, etnograful Angela Paveliuc-Olariu afirmă că nu putem vorbi de o micro-zonă etno-folclorică, dar aici, ca și în alte zone din nordul Moldovei, aceste obiceiuri s-au păstrat într-o formă nealterată. Trăiește un sentiment de dezamăgire, după cum singură recunoaște, când vede cum aceste tradiții își pierd din semnificațiile de altă dată, transformându-se mai mult în „carnaval”.

„Tot mai puțini oameni înțeleg astăzi de ce se făcea așa de mult zgomot în seara zilei de 31 decembrie, de ce dansul ursului arată așa și nu altfel. Deși practicate, aceste obiceiuri își pierd treptat din substanță”, spune cu regret etnograful care o menţionează pe educatoarea Camelia Cazacu și eforturile sale de a resuscita o parte din aceste obiceiuri la Darabani și are doar cuvinte de laudă față de gospodinele din Cornești care anul trecut au depus eforturi imense, pregătind 12 feluri de bucate tradiționale la o manifestare unde a fost prezent și IPS Mitropolitul Teofan. Aceasta era lumea satului românesc de altă dată, cu practici diverse, fiecare cu semnificațiile sale și cu încărcătura spirituală proprie, practici respectate cu sfințenie, care dau identitatea și coeziunea socială a comunității. (Alexandru D. AIOANEI)
Citiţi şi:
Angela Paveliuc-Olariu, lansare de carte la Zilele comunei Cristinesti
SEZATOARE Mai putin „Dor de vatra stramoseasca”? GALERIE FOTO
Te-ar mai putea interesa si: obiceiuri de Anul Nou, Angela Paveliuc, Camelia Cazacu, Sarbatorile de iarna
1 Comentarii la “Traditii si obiceiuri de iarna. De la credinte si ritualuri, la spectacol”
Poza saptamanii
Copiii refugiaților ucraineni le-au oferit amintiri de neuitat celor care i-au găzduit la Păltiniș. De asemenea, părinții lor au lăsat un mesaj de mulțumire locuitorilor din cea mai nordică localitate din țară. Click pe fotomontaj pentru a viziona fotografiile separat
Sondaj
Darabaneanul lunii

Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”
Stiri nationale si internationale
Toate drepturile rezervate | Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site(fotografii sau texte) se pedepseste conform legilor in vigoare
Un articol deosebit,care m-a facut sa retraiesc clipele frumoase petrecute in ,,Casa Bunicilor,, alaturi de colegii mei dragi din Darabani. Pastrez in suflet acea imagine frumoasa a copiilor, imbracati ,in costume populare,prinsi in hora mare din ograda. In aceasta hora joaca cu foc si talentatii de la Alba-Hudesti,chiar si cei din Concesti si Dorohoi.Fanfara copiilor din Concesti si Hudesti canta de rasuna CORNESTIUL. La doi pasi de hora mare, intr-un alt colt de ograda,foarte multi copii muncesc ca albinele in stup(se prepara taitei de casa,sarmalute,prajituri si cate si mai cate...)si sper sa le fie de folos toate in viata.Totul se petrece cu binecuvantarea prea-sfintitilor parinti,preoti din Darabani si din alte parohii .Din pridvorul casei,impodobit frumos cu flori,ne mangaie sufletele cu glasurile lor inconfundabile, ELENA MANDRESCU si MITICA HAPLIUC. Cerdacul casei este onorat de prezenta multor invitati speciali din localitate,judet,tara si chiar din strainatate.Clipe de neuitat,clipe care au prins stralucire de fiecare data datorita profesorului DASCALU MIREL.Fara de acest coleg nu m-as fi prins in hora (nu as fi pornit la drum)! Multumesc pe aceasta cale tuturor cadrelor didactice si copiilor care au colaborat cu mine in desfasurarea acestor activitati apreciate cu sinceritate de doamna profesor doctor etnograf ANGELA PAVELIUC OLARIU. Multumesc tuturor parintilor care s-au implicat in pregatirea unei atmosfere placute la fiecare sezatoare,multumesc sponsorilor care m-au spijinit. MULTUMESC!MULTUMESC!MULTUMESC! SARBATORI FERICITE TUTUROR IUBITORILOR DE FOLCLOR SI ECHIPEI DARABANENI.RO! ,,LA MULTI ANI!,,
Ultimele articole
Fotbalul trebuie să unească oamenii, chiar dacă nu a fost întotdeauna așa. Acum aproape 20 de ani am cunoscut un om discret, mereu cu zâmbetul pe buze, extrem de amabil și cu un respect ieșit din comun. Și așa este și astăzi. Este vorba de Costel Nechifor, fostul fundaș al Sănătății, ulterior delegat al echipei de fotbal a orașului Darabani. Și Costel a fost aproape de fotbalul dărăbănean, nu numai la bine, dar mai ales la greu. Ne-am bucurat împreună la ... continuare »
Județul Botoșani se situează la mijlocul clasamentului, cu o rată de promovabilitate de 74,12, ce depășește puțin media națională. În județ sunt atât licee care au înregistrat 99% promovabilitate cât și licee cu 0%. La Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani 67,48% din candidați au promovat examenul. Însă liceul dărăbănean se poate lăuda cu una din cele 6 medii de 10 ale județului, performanță reușită de eleva Horopciuc Veronica (foto medalion), ... continuare »
Ultima dată, Zilele Orașului au fost organizate în cadrul Zilelor Nordului, la ediția din 2015 a festivalului. Suma alocată manifestărilor de anul acesta depășește 100.000 de lei, dintre care aproximativ 20.000 de lei provin din sponsorizări. ”Eu țin foarte mult la aceste manifestări cultural-artistice. Chiar dacă Ziua Orașului hotărâtă prin ședință de Consiliu Local este 21 iunie, doresc ca ziua respectivă să fie mai mult o manifestare culturală, ... continuare »
Concursul Național Catehetic ”Rugăciunea în viaţa mea” este organizat în anul 2022, Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinuluiși Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de către Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Ministerul Educației, în perioada 15 ... continuare »
29 aprilie 2022 a fost o zi emoționantă pentru elevii, cadrele didactice și reprezentanții Primăriei Viișoara. Emoții și lacrimi și pentru cei 2 veterani viișoreni Cojocariu Gheorghe și Giosu Ioan care, când cu zâmbetul pe buze când cu lacrimi în ochi, s-au bucurat, pentru câteva momente, de mângâierea și prețuirea elevilor de la Școala Gimnazială ”Dimitrie Brândză” Viișoara. Copiii s-au pregătit din timp pentru întâlnirea cu prețioșii veterani, ... continuare »