În contextul centenarului, despre România în Marele Război se vorbește foarte mult. Avem o mulțime de cărți, reportaje, articole, emisiuni care privesc implicarea țării noastre în război și realizarea Marii Uniri. Mai puțin se vorbește despre ce se întâmpla în spatele frontului, acolo unde oamenii aveau un ritm al vieții diferit. La sfârșitul anului 1915, România se pregătea să intre în război, chiar dacă, până la urmă, tot nepregătiți am intrat. Statul român începea să facă rechiziții și să adune rezerve pentru momentul în care, politicienii de pe Dâmbovița vor decide că este oportun să ne implicăm în marea conflagrație.
În aceea perioadă, liniștea târgului Darabani, o localitate situată la margine de regat, dar mai aproape de război decât Bucureștiul, prin prisma luptelor dintre ruși și austro-ungari din Galiția, a fost tulburată de o scrisoare venită tocmai de la Ministerul de Interne. Mai marii de la centru au trimis prefecturii Dorohoi, pe 18 ianuarie 1916, o notă prin care informa, că un anume Gh. Sfetculescu, din Darabani, a trimis o plângere pe adresa Ministerului de Justiție, în care reclama abuzurile unor funcționari ai primăriei din localitate. Mai exact, acesta îl acuza pe primarul Nicolae Tăzlăuanul că sustrage, fără drept, din bunurile rechiziționate de la populație, pe ajutorul de primar C.C. Lipcanu că are darul beției și ar fi furat o sumă de bani de la cârciumarul M. Papel, pe casierul comunei că încasează taxe ilegal, iar pe responsabilul cu curățenia că și-a însușit din lemnele primăriei. Prin urmare, Ministerul de Interne solicita desfășurarea unei anchete și rezolvarea situației.
Cel care a trimis reclamația la minister a adresat una și direct prefectului județului Dorohoi. În această jalbă, datată 12 decembrie 1915, Gheorghe Sfetculescu afirma că primarul și-a însușit un frâu de la o șa franțuzească rechiziționată de la Ioan Epureanu, mecanic din Darabani. Primarul ar fi fost urmărit cum a luat frâul de la șa și l-a trimis acasă. Proprietarul și-ar fi recuperat bunul de la soția primarului, care, pusă în fața faptului, a returnat ceea ce primise de la soțul său. Despre ajutorul de primar Lipcanu, acesta susține că după ce a consumat
„băuturi spirtoase” o noapte întreagă într-o cârciumă din Dorohoi, i-a furat lui Mihail Papel, din Darabani, 500 de lei și
„pălăria din cap”. Păgubitul ar fi depus și plângere la procurorul orașului Dorohoi. Reclamantul mai spune despre secretarul primăriei E. Bucataru că a făcut o avere de câteva mii de lei, din diferite taxe încasate ilegal de la populația evreiască, iar pe responsabilul de curățenie Ion Duzinschi îl acuza că a furat lemne și alte bunuri din proprietatea primăriei și că multe persoane puteau depune mărturie în contra acestora:
„Iar dacă le găsiți contra legii rog a se ancheta aceste fapte de către un însărcinat special sau personal de către Dl. Procuror de la Tribunalul jud. Dorohoi iar nu de către Administratorul Plășii Lascăr, fiind și acesta vinovat de mai multe fapte săvârșite împreună cu numiții”.
Despre cele petrecute la Darabani, la Prefectura Dorohoi se știa de mai mult timp. Pe 2 decembrie Constantin Botez, administratorul plășii Lascăr a întocmit un proces-verbal ca urmare a unei vizite la Darabani, în timpul căreia a audiat mai multe persoane (învinuiții, martorii și reclamanții). În acel proces verbal, Botez a povestit pe scurt ceea ce a declarat fiecare persoană după care a făcut un raport către prefect. Pe 21 ianuarie, Botez raporta că în luna august 1915, în contextul rechizițiilor făcute pentru Regimentul 69 Dorohoi, a fost rechiziționată de la Ion Epureanu o șa franțuzească cu frâu. La regiment a fost predată fără frâu, acesta fiind găsit la primar acasă. În ceea ce privește ajutorul de primar, era recunoscut faptul că nu avea nici o autoritate în comună, dat fiind că „era stăpânit de viciul beției”. Celelalte acuze, aduse altor funcționari, nu se susțineau, spunea Constantin Botez. Cel mai probabil ancheta întreprinsă de acesta nu a fost pe placul reclamanților, din moment ce aceștia au trimis petiție direct la minister și cereau ca în târg să vină procurorul sau un trimis special să facă investigații.
Prefectul nu s-a grăbit să comunice mai departe rezultatele anchetei. Însă cei din minister nu au uitat de cazul de la Darabani, și pe 24 februarie 1916 au revenit cu o nouă solicitare, prin care cereau comunicarea rezultatelor investigației. Pe 8 martie, după ce ministerul insistase să primească un răspuns, prefectul trimite o notă la București în care descrie cele întâmplate. Cei de la Dorohoi au încercat să-l disculpe pe primar, susținând că frâul cu pricina a stat o perioadă mare la primărie, timp în care proprietarul putea să-l ridice. Cât despre ajutorul de primar, se recunoștea că avea unele probleme, însă cineva a tăiat din documentul oficial textul bătut la mașină în care era scris că „este stăpânit de viciul beției” și a scris de mână doar că „este bun băutor”.
Nu vom ști niciodată probabil care a fost adevărata miză a conflictului dintre funcționarii primăriei Darabani și unii localnici de acum o sută de ani. Cert este că interesul arătat de ministere pentru acest caz dovedește că guvernul era interesat să nu iasă scandaluri mari în problema rechizițiilor, care să afecteze mentalul populației și să o facă să refuze să predea bunuri necesare armatei. Cât despre ce se întâmpla în aceste comunități marginale, în anii războiului, ar trebui investigat mai atent și cu mai multă sârguință. Sacrificii în Marele Război au făcut și în târgurile sau satele care s-au aflat departe de linia frontului. Avem un trecut care încă așteaptă să fie descoperit. (Alexandru D. AIOANEI)
Ultimele articole
Elevii dărăbăneni au făcut ISTORIE. Primele trei locuri adjudecate la olimpiada județeană
Pe 18 martie, a avut loc la Colegiul Național „August Treboniu Laurian” din Botoșani, etapa județeană a olimpiadei la disciplina Istorie. La clasa a VIII-a, din partea Școlii Gimnaziale „Leon Dănăilă” din Darabani au participat cinci eleve: Adriana Teioșanu, Andreea Timofte, Denisa Cliveț, Adelina Agavriloaie și Denisa Bojoga. Trei dintre acestea au ocupat toate locurile de pe podium, astfel: locul I, cu 97 de puncte Adriana Teioșanu, locul II, cu 92 de puncte ... continuare »
VEZI câti locuitori are orașul Darabani, după ultimul recensământ
Populația rezidentă a județului a scăzut la 392.821. De la 412.626, cât era în 2011, s-a apropiat foarte mult de valoarea din 1948, de 385.236 locuitori. Și populația municipiului Botoșani a scăzut, de la 106.847 cât era în 2011, la 89.987 de locuitori în 2021. Chiar și cu aceste valori în scădere, municipiul Botoșani are o populație mai mare decât multe orașe cunoscute din România, cum ar fi Deva (53113), Hunedoara (50457) sau Miercurea Ciuc (34484). În ... continuare »
COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII De ce insuflăm copiilor noștri patriotismul de partid?
Prestația unui copil de 7 ani din Botoșani, la emisiunea Românii au talent, a devenit virală pe internet. Copilul a impresionat juriul și asistența cu un monolog despre care toată lumea a spus că este „discursul lui Vlad Țepeș”. Cu o prestație scenică puternică, știind foarte bine când și cum să rostească vorbele, tânărul botoșănean a primit chiar un Golden Buzz, mergând astfel direct în semifinală. Juriul a fost emoționat până la lacrimi, s-a ... continuare »
Au început înscrierile la ediția din acest an a Maratonului Nordului VEZI perioada în care va avea loc
De câteva zile au început înscrierile pentru ediția 2023 a Maratonului Nordului. Celebra competiție, una dintre cele mai vechi din Moldova (cea de mtb), invită sportivii începători, amatori și profesioniști la cele 2 probe: mtb și trail, fiecare cu mai multe trasee, cu grade diferite de dificultate.
Maratonul Nordului MTB este la a XIII ediție și după 5 ediții la Pomârla, se va muta într-o localitate nouă, cu trasee noi și ... continuare »
Arhitecți voluntari prezenți pe șantierul primei școli sătești de stat din Moldova FOTO
Clădirea are o valoare de patrimoniu și simbolică deosebită, motiv pentru care, Asociația Nord și-a propus, alături de administrația locală și de mai mulți parteneri să reconstruiască școala așa cum a fost, cu materialele din vremea în care a fost ridicată și implicând specialiști în domeniu, arhitecți, studenți, meșteri locali sau elevi. Lucrările au fost inițiate anul acesta, când, în perioada festivalului, a fost pregătit terenul pentru edificarea ... continuare »
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 11 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare.
Tânăr și entuziast fiind, ai p... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
