Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Deputat de Darabani: „De doi ani încoace, PSD nu a mai făcut nimic ca să pună ordine în agricultură”
Costel Şoptică, secretarul Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, a emis o declaraţie politică în care se precizează că definitivarea cadastrului şi comasarea terenurilor agricole reprezintă o prioritate în agricultură. Parlamentarul liberal nu i-a „uitat” nici pe foştii săi colegi din Alianţa USL, social-democraţii, deputatul punctând faptul că, coaliţia PSD-UDMR a respins în primăvara anului 2013 un proiect de lege care prevedea alocarea a câte 400 de lei pentru cadastrul fiecărei proprietăţi. Vă prezentăm în cele ce urmează comunicatul deputatului Colegiului Darabani.
Agricultura este considerată unul dintre elementele principale de creştere a economiei naţionale în viziunea Partidului Naţional Liberal. De aceea, Programul de Guvernare cuprinde cele mai importante măsuri care să ducă la atingerea acestei ţinte. Analizele care au stat la baza elaborării Programului de Guvernare-Capitolul Agricultura au arătat că România dispune de un foarte important potenţial, cel pedoclimatic, ce poate fi transformat într-un avantaj competitiv nu numai la nivel european, ci şi mondial. Acest avantaj nu este exploatat la justa sa valoare din cauza fărâmiţării terenurilor. Legile funciare de după 1989 au vrut să repare mari nedreptăţi făcute în perioada comunistă, dar ele au fost aplicate fără unele măsuri ce s-au dovedit a fi esenţiale pentru proprietari.
Ancheta Structurală în Agricultură 2013, finalizată de Institutul Naţional de Statistică la sfârşitul lunii ianuarie 2015, arată că suprafaţa medie de teren pentru o exploataţie agricolă a ajuns la 3,6 ha în 2013. În Uniunea Europeană, suprafaţa medie a unei exploataţii agricole este de 14,2 ha; dacă ne comparăm cu Cehia, alt stat din fostul bloc socialist, cu o medie de 152,4 ha pe exploataţie, România este net surclasată. Pentru a elimina acest impediment din calea dezvoltării agriculturii-fărâmiţarea terenurilor-, Partidul Naţional Liberal a considerat că este absolut necesar să se concentreze pe realizarea cadastrului terenurilor agricole extravilane, la nivel naţional. Costurile acestei operaţiuni sunt total descurajante pentru proprietari, în foarte multe cazuri depăşind valoarea terenurilor ce ar fi trebuit să fie cadastrate. Pentru că terenurile nu pot fi vândute decât cu acte notariale şi, implicit, cadastrate, piaţa de profil nu a avut o evoluţie normală, cu consecinţe asupra dezvoltării agriculturii naţionale. Pe de altă parte, situaţia juridică a multor familii este încurcată, actele de moştenire fiind grevate de lipsa documentelor pentru terenuri.
De aceea, principalul obiectiv strategic al PNL pentru o agricultură durabilă în următorii 10 ani se referă la definitivarea cadastrului şi comasarea terenurilor agricole. Cum populaţia nu are bani pentru această operaţiune foarte scumpă, PNL a decis ca, atunci când va ajunge la guvernare, prima intabulare a terenurilor agricole să fie susţinută financiar de către statul român. Fondurile folosite pentru cadastru pot fi considerate adevărate investiţii, pentru că ele vor sta la baza coagulării terenurilor şi la crearea unor exploataţii agricole competitive pe piaţa comunitară şi globală, care, la rândul lor, vor contribui la buget. Tot prin finalizarea cadastrului, se va rezolva şi problema juridică a terenurilor moştenite prin titluri de proprietate emise în baza legilor funciare. Cea mai mare ameninţare pe care o generează lipsa cadastrului o reprezintă sistarea subvenţiile agricole comunitare din anul 2020, alături de imposibilitatea realizării unor proiecte de infrastructură. Agricultura României a cunoscut un salt semnificativ de la aderare şi până acum, tocmai ca urmare a sistemului de sprijin comunitar de care au beneficiat agricultorii. Lipsa subvenţiilor ar duce la prăbuşirea unei întregi categorii sociale şi devastarea finanţelor naţionale.
De aceea, PNL şi-a stabilit ca principal obiectiv în domeniul agriculturii definitivarea cadastrului agricol. Vechiul Partid Naţional Liberal a observat importanţa lipsei cadastrului asupra productivităţii agriculturii, cu impact direct în dezvoltarea economiei naţional, motiv pentru care a iniţiat un proiect de lege prin care, de la buget, trebuiau să se aloce câte 400 de lei pentru cadastrul fiecărei proprietăţi. Coaliţia PSD-UDMR a respins proiectul de lege în primăvara anului 2013. De doi ani încoace, PSD nu a mai făcut nimic ca să pună ordine în agricultură. Probabil este mai profitabil aşa pentru PSD! Iniţial, liderii coaliţiei de guvernare PSD-PC-UNPR au susţinut necesitatea unui cadastru agricol, pe bani comunitari, valoarea proiectului şi entuziasmul lor scăzând pe parcurs ce DNA înainta cu reţinerile în dosarele de mită.
În primăvara lui 2014, premierul Victor Ponta anunţa cadastru gratuit pentru terenurile agricole, contra sumei de 450 milioane de euro, bineînţeles fonduri comunitare. Valoarea întregului program a scăzut la 300 de milioane de euro în viziunea ministrului Dezvoltării Liviu Dragnea, pentru ca în octombrie 2014, ministrul Agriculturii Daniel Constantin să ajungă la 250 milioane de euro. Acum nu se mai aude nimic de la actualul Guvern despre cadastru. Fostul comisar pentru Agricultură Dacian Cioloş atrăgea atenţia că, de mai mulţi ani, Comisia Europeană insistă pe lângă Guvernul României să acceseze fonduri comunitare pentru realizarea cadastrului. Personal, provin dintr-un colegiu preponderent rural, astfel că ştiu foarte bine care sunt realităţile agricole. Finalizarea cadastrului agricol va deschide multe oportunităţi pentru creşterea calităţii vieţii la sate. Pe de altă parte, voi fi foarte atent la evoluţia pieţei funciare pentru că rezolvarea problemelor juridice prin cadastrarea terenurilor va facilita şi cumpărarea de pământ de către străini, care vin în România cu avantaje financiare de care agricultorii români nu au parte. De aceea, dau asigurări că Partidul Naţional Liberal va lua măsuri pentru reglarea oricărui derapaj de la evoluţia normală a pieţei funciare, dacă se va impune.
Adauga un comentariu
Ultimele articole
Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, a urcat pe scenă înainte de cântarea moldovenilor de la Alternosfera, și a mulțumit voluntarilor, celor de la Tehnic și tuturor colaboratorilor săi care au contribuit la buna organizare a festivalului Zilele Nordului, probabil cel mai important eveniment cultural-artistic din Nordul Moldovei. Spectatorii au cântat și au dansat împreună cu muzicienii din Chișinău cele mai populare melodii de rock alternativ ale ... continuare »
Regizorul Tudor Giurgiu, jurnalistul Dragoș Pătraru, arhitectul Șerban Țigănaș, actrița Katia Pascariu, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului României, rectorul Mihai Dimian al universității din Suceava, exploratorul George Vlad din echipa Dune II, bucătarul Mircea Groza și Marcel Ionescu-Heroiu, expert al Băncii Mondiale, sunt între invitații din acest an ai Zilelor Nordului, în timp ce pe scenele festivalului vor urca trupe precum Alternosfera, Luna ... continuare »
PNL câștigă detașat alegerile locale la Darabani. După ce și-au adjudecat fotoliul de primar, 13 consilieri liberali și doar 4 social-democrați vor reprezenta interesele comunității în următorii patru ani. Doar două formațiuni politice au atins pragul electoral la alegerile pentru Consiliul Local la Darabani: PNL și PSD. Datorită celor 2669 de voturi primite, liberalii vor fi reprezentați în viitorul Consiliu Local de 13 consilie ... continuare »
Mihai-Alin Gîrbaci, primarul în funcție al orașului Darabani, obține un nou mandat de edil șef al urbei de pe malul Prutului, după ce își surclasează categoric contracandidații, cu un procent de 83,07 % din sufragii. Candidatul liberal la Primăria Darabani a primit 3236 din cele 3894 de voturi valabil exprimate. La distanță foarte mare s-a clasat social-democratul Silviu Barbacariu care a adunat doar 524 de voturi, iar 134 de vo ... continuare »
Procentul este mai mic decât cel obținut la nivel județean (45,98 %), în timp ce la nivel nivel național 50% dintre români au votat la alegerile locale, iar 52,37% și-au ales europarlamentarii favoriți. La cele 9 secții de votare din Darabani și satele arondate s-au prezentat 4086 de alegători, dintre cei 10687 aflați pe listele permanente. Mihai-Alin Gîrbaci (PNL), Silviu Barbacariu (PSD) și Ciprian Grigoraș (Alianța Dreapta Unită) sunt candidații la Primăria ... continuare »
Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”