Perioada Sărbătorilor de iarnă poate fi considerată drept cea mai frumoasă şi mai plină de semnificaţii din întregul an. În zona Darabanilor, noaptea dintre ani are o simbolistică bogată, fiind încărcată de superstiţii şi credinţe, moştenite din generaţie în generaţie.

Astfel, urătorii atunci când pleacă cu pluguşorul pe la case, întâi merg la un vecin, de regulă cel mai în vârstă, pe care îl consideră „bun de pocinog”, ca să le meargă din plin colindatul. Tot în ultima noapte din an există credinţa că cerurile sunt deschise, astfel rugăciunile ajungând mai lesne la cei cărora le sunt adresate: Sfânta Treime, Maica Domnului, sfinţi şi celelalte puteri cereşti. Pentru a „beneficia” de această deschidere a cerurilor, foarte mulţi dărăbăneni aleg să îşi petreacă momentele de la cumpăna dintre ani la biserică. De pe masa de Revelion nu trebuie să lipsească preparatele din carne de porc („râmă înainte”), peşte („să treci prin anul care vine ca peştele prin apă”), dar nu se mănâncă nici o mâncare din carne de pasăre („scurmă înapoi”).



În noaptea dintre ani trebuie să avem în buzunare bani, o iconiţă şi busuioc, pentru a avea un an financiar bun, având şi ocrotirea lui Dumnezeu. Mai există şi credinţa că dacă porţi o haină nouă sau de culoare roşie vei avea noroc tot anul. În seara de Anul Nou se lasă porţile descuiate şi lumina şi focul aprinse în casă, iar la miezul nopţii se deschid toate uşile pentru ca anul vechi să poată pleca. O altă practică întâlnită foarte des în noaptea dintre ani este cea a calendarului din foi de ceapă, pentru „prognoza meteo” a anului care vine. Ritualul prognozei cu ceapă se face aproape de miezul nopţii. Se spune că este valabil pentru zona în care este făcut, precum și în împrejurimi, cu mici diferenţe. Se foloseşte o ceapă mare, crescută în grădina gospodinei care realizează “predicţia” sau la vecini. Din ceapa tăiată în jumătate se desprind, într-o anumită ordine, de la exterior spre mijloc, 12 foi, care se numesc precum lunile anului. Se pune în fiecare un vârf de cuţit de sare grunjoasă bine uscată şi sunt aşezate în ordine, într-o fereastră spre răsărit. Sunt lăsate cel puţin o oră după miezul nopţii, dar nu mai târziu de ivirea zorilor.





“Citirea” se face de la stânga spre dreapta, de la foaia numită ianuarie. Foile care s-au înmuiat indică luni cu ploi, cele din care curge zeamă indică inundaţii sau înzăpeziri, iar cele de care sarea nici măcar nu s-a lipit indică luni cu secetă aspră. Ultima noapte din an ne poate arăta cum va fi vremea în decursul anului viitor. Dacă este senin, anul va fi secetos, dacă este înnorat, anul va fi ploios, iar dacă este lună plină, va fi un an mănos. Pe 1 ianuarie, dacă este vreme bună, va fi anul bun; dacă ninge, va fi belşug; dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi; dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe. În dimineaţa primei zile din an, oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă. Tot în prima zi din an nu se mătură grâul semănat de cei care au venit cu sorcova fiind lăsat în casă până a doua zi, când se mătură şi se dă de mâncare animalelor sau păsărilor din jurul casei. (Ionel DAVID)



6:42 pm Duminica, 30 Decembrie, 2012