COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Cangrenarea nordului Moldovei

Teritoriul unei țări poate fi comparat în anumite privințe cu un corp uman. O țară, ca să fie vie, are nevoie de infrastructură. Drumurile, căile ferate, aeroporturile oxigenează un teritoriu, leagă zonele cu resurse de cele care au nevoie de resurse. Pentru o dezvoltare armonioasă, regiunile unei țări trebuie să fie conectate între ele cât mai organic, astfel încât, circulația capitalurilor, bunurilor și persoanele să extindă bunăstarea și spre zonele situate departe de centru. Este la fel ca problema oxigenării părților periferice ale corpului uman. Dacă sângele oxigenat nu ajunge la toate organele și membrele, oricât de departe ar fi ele de inimă, atunci apare fenomenul cangrenării.

România are zone care încep să se învinețească, iar nordul Moldovei este una dintre acestea. Situat într-o periferie geografică, acest handicap putea fi surmontat prin investiții masive în infrastructură. Lucru care nu s-a întâmplat. Toate drumurile ce leagă Botoșaniul de alte județe, cu o singură excepție, sunt într-o stare avansată de degradare. Cu toate că este un județ de graniță, nu este un județ de tranzit, deși ar putea fi. Capitalul nu prea ajunge în această parte a țării, marile investiții lipsesc, atât cele private cât și cele publice. Viața economică are o dinamică a ei, dar este sufocată, nu se poate hrăni, nu are pe unde. Un membru al corpului uman este plin de viață, are forță, se dezvoltă doar atunci când sistemul circulator permite o bună alimentare cu resurse.

Acest lucru îi depășește pe liderii politici locali sau pe cei care reprezintă județul în instituțiile centrale. Altfel nu se poate explica obtuzitatea arătată de parlamentarii puterii, din Botoșani, față de proiectul unui sistem de autostrăzi care să traverseze Moldova de la nord la sud și de la Est la vest. Județul este parte dintr-o regiune mai mare, care la rândul ei trebuie să se dezvolte și are nevoie de infrastructură. Cu două autostrăzi care să scoată Moldova din amorțire și cu o rețea de drumuri care să lege județele între ele dar și cu cele două artere, Botoșaniul ar mai putea spera la viață. Cum nu poți spune despre un corp că este sănătos când are mereu nevoie de transfuzii, la fel nici Moldova nu înseamnă că se poate dezvolta doar cu două, trei aeroporturi. Sistemul circulator este vital pentru a menține această zonă în viață. Cu toate acestea este total abandonat. Bunăstarea nu vine prin comunicate de presă și nici prin declarații politice. Dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai vine prin investiții mari, cu impact regional și național. Dacă un drum asfaltat nou leagă două centre de comune nu este un drum strategic. Un drum strategic este cel care face legătura între două centre economice importante, între două regiuni cu profiluri diferite sau între două artere mari ori noduri de comunicații.



Fără investiții în infrastructură, nordul Moldovei va începe să se cangreneze. Semne ale începerii fenomenului sunt destule, doar că unii nu vor să le vadă. Vrem ca această parte a țării să fie mai mult decât un membru inert, lipsit de viață, învinețit pe care să fii obligat să-l porți după tine ca să arăți că totuși ești întreg. Județul Botoșani și nordul Moldovei, în sens mai larg, pot și au resurse să fie zone pline de viață, cu un nivel ridicat de trai, conectate la sistemul economic mare, care să contribuie la bunăstarea generală. Pentru acest lucru sunt necesare doar câteva intervenții chirurgicale pentru a aduce sistemul circulator la nivelul necesităților de astăzi. (Alexandru D. AIOANEI)

 Citiți și: Marș motorizat spre București pentru construcția de autostrăzi în Moldova. VEZI harta evenimentului