La începutul lunii martie 1944, sovieticii au ocupat orașul Uman, avangarda Armatei Roșii atingând malul stâng al Nistrului și Bugului. Trupele Frontului 2 Ucrainean au reușit să intercepteze linia Lvov-Odesa, blocând astfel aprovizionarea germanilor. În paralel, Frontul 2 Ucrainean a străpuns liniile axei la Krivoi Rog și și-a deschis o breșă de înaintare spre Bug. Comandamentul sovietic a cerut trupelor din Ucraina să continue ofensiva pe liniile strategice, în ciuda problemelor ridicate de ploile care au afectat foarte mult starea drumurilor. În ofensiva asupra malului drept al Nistrului, care a durat de la 4 martie până la jumătatea lunii aprilie, Fronturile 1, 2, 3 și 4 Ucrainean au lansat mai mult de 5 atacuri succesive folosind toate cele șase armate de tancuri pe care le aveau la dispoziție. Planul general prevedea separarea Grupului German de Armate Centru din Bielorusia de Grupul German de Armate Sud din Ucraina și distrugerea lor prin împingerea celor din urmă către Marea Neagră și Munții Carpați. Se urmărea eliberarea cu orice preț a Ucrainei de armatele germane.
La finalul lunii martie, trupele Axei au renunțat la regiunea de la est de Cernăuți iar Mareșalul Konev a decis testarea liniei Balta-Bălți. În consecință, Grupul de Armate A din care făcea parte și Armata a 4-a Română au decis să oprească

înaintarea sovieticilor pe aliniamentul Rădăuți–Suceava-Târgu Neamț-Târgu Frumos. Pe 2 aprilie, ministrul de externe sovietic anunța pătrunderea soldaților Armatei Roșii pe teritoriul României. Momentul a coincis cu intrarea sovieticilor în Darabani, pe o vreme nefavorabilă, care parcă anunța anii de grele încercări la carea avea să fie supusă populația din nordul Moldovei. Cinci zile mai târziu, după un bombardament intens, „armata eliberatoare” ocupa Botoșaniul, moment ce a fost salutat la Moscova cu 15 salve de tun. Pădurea Patru Stejari mai păstrează și acum dovezi ale luptei purtate de trupele române alături de cele germane împotriva sovieticilor pe malul Prutului. Tranșeele și locurile unde au fost poziționate camuflat piesele de artilerie sunt și astăzi evidente în pădurea din nord-estul orașului.
Imaginea soldaților sovietici la persoanele în vârstă din Darabani nu este nici pe departe un favorabilă, asta după 50 de ani de comunism și propagandă agresivă care exalta prietenia și bunăvoința „Armatei Roșii Eliberatoare”. Comercianții au stat câteva zile cu obloane trase și marfa ascunsă iar persoanele în vârstă vorbesc despre „cazacii care mâncau oaia cu tot cu talangă” sau care nu aveau răbdare să fiarbă carnea, mâncând-o aproape crudă. Uimiți de bunăstarea care era în țara noastră, sovieticii nu au ezitat să intre în curțile oamenilor pentru a rechiziționa animale sau cereale. De cele mai multe ori, copii satului erau puși să păzească cireada de vite pe care sovieticii le luau de la părinții lor. Nu puține au fost cazurile în care sovieticii obligau femeile ale căror soți sau copii erau pe front pentru să vorbească la megafoane cerându-le să renunțe la luptă. Au fost și cazuri în care persoane vorbitoare de rusă au jucat rolul de mediatori între trupele de ocupație și populație, apărând locuitorii de abuzurile soldaților.
Până după 23 august jumătatea de nord a Moldovei a fost izolată de restul țării ceea ce a condus la instaurarea unui vid de putere. După evacuarea funcționarilor administrația a intrat pe mâinile armatei, iar în zonele care erau ocupate treptat de sovietici, se organizau structuri administrative ad-hoc cu aprobarea trupelor de ocupație. Astfel la Darabani, pe 9 aprilie se constituie Consiliul Comunal Darabani, primar fiind Gheorghe Grozav, ajutat de 13 delegați. Izolarea de restul țării pentru câteva luni, luptele care au avut loc în această regiune precum și abuzurile trupelor germane și sovietice vor avea efecte asupra situației socio-economice și a aprovizionării populației. Sovieticii au cerut să li se dea 3250 de vagoane de grâu din județul Dorohoi, în condițiile în care producția totală era de 3000 de vagoane.
În septembrie 1944, o delegație de comuniști botoșăneni prezenți în audiență la Comitetul Central al P.C.R. în București, declarau că efectivele de animale, vaci, cai, porci au ajuns la 10% față de anii de dinainte de război, ca urmare a rechizițiilor sovietice și a izolării județelor din nordul Moldovei de restul țării. Prețul unui litru de gaz ajunsese la 360 de lei, echivalentul atunci a 12 kg de grâu, iar un kg de sare era 120 de lei. Comuna Darabani a predat către Armata Roșie în 1944 : 24 tone de grâu, 1 tonă de secară, 100 t de porumb, 90 tone de orz, 10 tone de ovăz, 15,5 tone de fasole. Cantitățile nu sunt foarte mari în primă fază dar corelate cu seceta și colectările ulterioare au condus la o adevărat criză alimentară în primii ani de după război.
Pentru dărăbăneni 2 aprilie înseamnă contactul cu o populație și o armată care i-a fost prezentată defavorabil în anii interbelici, din păcate situația a făcut ca prejudecățile să se confirme. Luna aprilie a anului 1944 a adus în nordul Moldovei practicile unui regim politic, pe care întreaga țară avea să le cunoască în următorii ani. Comunizarea României a început odată cu trecerea Prutului de către trupele sovietice. Cenzura, îngrădirea libertății de mișcare, abuzurile comise în lupta contra speculei și sabotajului economic, încălcarea proprietății private, propaganda împotriva reprezentanților vechilor regimuri politice au devenit practici frecvente imediat după intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării. Chiar dacă, în decembrie 1944, la București se propunea ca la Darabani să fie instituit un primar liberal, hotărârile centrului erau aproape inaplicabile. Odată cu 2 aprilie, Darabaniul, Dorohoiul, Botoșaniul și celelalte orașe și târguri din regiune intrau într-o nouă epocă istorică și deveneau imune la strigătele izolate de la centru, de revenire la normalitate.(
Alexandru D. AIOANEI,
foto:
fototeca.iiccr.ro)
Citiţi şi:
Istoria localităţii Darabani, în date între 1900-1945
Istoria localităţii Darabani, în date până la 1900
Ultimele articole
COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Barajele vieții ”Alături de tine, Costel!”

Fotbalul trebuie să unească oamenii, chiar dacă nu a fost întotdeauna așa. Acum aproape 20 de ani am cunoscut un om discret, mereu cu zâmbetul pe buze, extrem de amabil și cu un respect ieșit din comun. Și așa este și astăzi. Este vorba de Costel Nechifor, fostul fundaș al Sănătății, ulterior delegat al echipei de fotbal a orașului Darabani. Și Costel a fost aproape de fotbalul dărăbănean, nu numai la bine, dar mai ales la greu. Ne-am bucurat împreună la ... continuare »
Orașul Darabani peste județele Timiș, Alba sau Brașov la Bacalaureat

Județul Botoșani se situează la mijlocul clasamentului, cu o rată de promovabilitate de 74,12, ce depășește puțin media națională. În județ sunt atât licee care au înregistrat 99% promovabilitate cât și licee cu 0%. La Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani 67,48% din candidați au promovat examenul. Însă liceul dărăbănean se poate lăuda cu una din cele 6 medii de 10 ale județului, performanță reușită de eleva Horopciuc Veronica (foto medalion), ... continuare »
Cei mici și cei mari vor petrece la Darabani de Zilele Orașului în 1 și 2 iunie

Ultima dată, Zilele Orașului au fost organizate în cadrul Zilelor Nordului, la ediția din 2015 a festivalului. Suma alocată manifestărilor de anul acesta depășește 100.000 de lei, dintre care aproximativ 20.000 de lei provin din sponsorizări. ”Eu țin foarte mult la aceste manifestări cultural-artistice. Chiar dacă Ziua Orașului hotărâtă prin ședință de Consiliu Local este 21 iunie, doresc ca ziua respectivă să fie mai mult o manifestare culturală, ... continuare »
Concursul Național Catehetic „Rugăciunea în viața mea”, etapa pe Protopopiatul Darabani VEZI cine sunt câștigătorii

Concursul Național Catehetic ”Rugăciunea în viaţa mea” este organizat în anul 2022, Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinuluiși Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de către Sectorul teologic-educațional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Ministerul Educației, în perioada 15 ... continuare »
Veteranii, sărbătoriți și la Viișoara ”Sunt gesturi mici, dar cu o încărcătură emoțională deosebită” FOTO

29 aprilie 2022 a fost o zi emoționantă pentru elevii, cadrele didactice și reprezentanții Primăriei Viișoara. Emoții și lacrimi și pentru cei 2 veterani viișoreni Cojocariu Gheorghe și Giosu Ioan care, când cu zâmbetul pe buze când cu lacrimi în ochi, s-au bucurat, pentru câteva momente, de mângâierea și prețuirea elevilor de la Școala Gimnazială ”Dimitrie Brândză” Viișoara. Copiii s-au pregătit din timp pentru întâlnirea cu prețioșii veterani, ... continuare »