Noi, cei de astăzi, facem păcatul de a privi Primul Război Mondial doar din perspectiva Marii Uniri din 1918. Ne raportăm la acei ani și vorbim despre ei ca și cum totul era programat să aibă un final fericit. Trecem ușor peste sacrificiile enorme ale armatei și populației, peste suferință, pentru a sărbători. Uneori ne grăbim prea mult să închinăm paharul și uităm prea ușor de cuvioșie și de recunoștința pe care ar trebui să o avem față de cei care au dat totul fără ca să știe cum va arăta harta țării la final.
Centenarul luptelor de la Mărășești parcă nici nu a existat, iar pădurea așa zisă a „Memoriei Naționale” s-a uscat. Să fie oare acesta un semn că înaintașii noștri sunt supărați că primii care se grăbesc să le cinstească memoria sunt politicienii avizi de imagine și nu de altceva?
Dacă scoatem Marea Unire din ecuația anilor de război, nu vedem decât suferință. Moartea și bolile bântuiau Moldova, acest colț de țară care, pentru doi ani, a însemnat tot Regatul României. Nu am greși cu nimic dacă am spune că între 1916-1918, Moldova toată a fost un altar de jertfe. Nu doar pe câmpurile de luptă au murit oameni, ci și în orașe, târguri și sate, măcinați de boală sau de dorul celor plecați la oaste și care nu s-au mai întors. Județul Dorohoi a contribuit din plin la marele efort de război și a plătit în vieți omenești.
FOTO Pluton de militari aparținând Regimentului 29 Dorohoi, îmbrăcați în uniforme militare ale Armatei Române Regale. Rândul doi de sus, al treilea din dreapta (în spatele ofițerului) soldatul Tonel Tudose din satul Bajura, orașul Darabani, combatant în Primul Război Mondial.
La începutul anului 1916, la Darabani bântuia epidemia de variolă și tifos exantematic. De la 1 septembrie 1915 până la 1 septembrie 1916 la Spitalul din Darabani au fost internate 500 de persoane. La mai bine de un an de la intrarea României în război, numărul orfanilor sau al copiilor care aveau nevoie de ajutor creșteea serios. La 15 octombrie 1917, 60 de copii, cu vârste până în 16 ani aveau nevoie de ajutoare de la stat. Mai mare era numărul orfanilor, 71, care includea și copii peste 16 ani.
FOTO Serg. Aionesei Gheorghe din Darabani (partea stângă a fotografiei), aflat la Budapesta în anul 1919.
La începutul războiului, Darabaniul era un târg în care se simțea nevoia unor investiții în infrastructura locală. Potrivit administratorului Plășii Lascăr, era nevoie de refacearea canalizării pe străzi, pentru scurgearea apelor de ploaie, se mai impunea pietruirea străzilor din dosul târgului și schimbarea lămpilor care asigurau iluminatul stradal. De asemenea, se pare că era nevoie de câteva localuri adecvate pentru vânzarea alimentelor de primă necesitate, care să întrunească regulile de igienă cerute. Pâinea se scumpea de la o zi la alta iar primarul era acuzat că nu depune eforturi pentru a-i controla pe comercianți și a-i obliga să respecte prețurile impuse.
De altfel, lipsa alimentelor de primă necesitate devenise o realitate zilnică. Controalele făcute de prefectură și administratorii de plasă arată o anumită indolență la Darabani în 1916. Cu puțin timp înainte de intrarea României în război și cu frontul la câțiva kilometri, primarul nu se ocupa să respecte legea controlului străinilor, legea cârciumilor și regulile privind combaterea epidemiilor de tifos, tuse convulsivă și variolă. O altă acuză era aceea că tolera sacrificarea vitelor pentru consum. Începând cu 15 martie 1916, tăierea vitelor mai tinere de zece ani ori sacrificarea lor în curțile oamenilor era strict interzisă.
Pentru a păstra vie amintirea acelor ani și a cultiva memoria eroilor din Nordul Moldovei, publicăm, în contextul zilei de 1 Decembrie, la Centenarul Marii Uniri două documente inedite. Primul este un tabel cu soldații mobilizați din comuna Bivol (astăzi Viișoara) care nu s-au întors la vetrele lor până în luna martie 1919, iar al doilea un tabel cu soldații din Județul Dorohoi care s-au întors din captivitate. Dacă nu ar fi fost aceste sacrificii, dacă nu ar fi existat aceste tabele, noi astăzi nu am mai fi avut nici un motiv de sărbătoare, nu ar mai fi existat nici un Centenar. (Alexandru D. AIOANEI, fotografii Muzeul Nordului, colecționar Dumitru HAHA)
Tablou
De numele și pronumele mobilizaților din Comuna Bivolu, Județul Dorohoi cu dreptul de a primi ajutorul pentru familie, cari soldați nu s-au mai reîntors la vetrele lor fiind dispăruți de la 1916
Presentul tablou formându-se cu exactitate se certifică de noi membrii Comitetului 13 febr. 1919
DJAN Botoșani, Fond Prefectura Județului Dorohoi, dosar 76/1917, f. 91.
Regimentul 69 Infanterie
Tabel
De gradele inferioare întorși din captivitate de la data de 1 ianuarie 1916 până la 1 mai 1919
DJAN Botoșani, Fond Prefectura Județului Dorohoi, dosar 76/1917, f. 217.

FOTO STÂNGA Ofițer român din timpul Primului Război Mondial, necunoscut, din zona orașului Darabani.
FOTO DREAPTA
Sublocotenentul Constantin Măzăreanu, fiul preotului din comuna Hînțești – Botoșani, din Regimentul 10 Călărași, mort pentru patrie la Turtucaia, în data de 26 noiembrie 1916.
FOTOGRAFIE reprezentându-l pe colonelul Constantin Petala (viitor general), cu autograf original „Cu cele mai calde urări de fericire pentru noul an” 1 Ianuarie 1917, adresate sublocotenentului Alecu Lipșa, avocat și viitor președinte al Judecătoriei Darabani.
Ultimele articole
Performanță ISTORICĂ pentru școala dărăbăneană

Luni, 19 aprilie 2022, în Sala mare a Palatului Culturii din Târgu Mureș a avut loc, de la orele 18:00, festivitatea de deschidere a ediției a XLIII-a Olimpiadei Naționale de Istorie. După doi ani de pandemie, 200 de elevi din toate județele țării au dat măsura pasiunii lor pentru cunoașterea trecutului. Printre aceștia s-a numărat și Rareș Mandache, de numele căruia se leagă cea mai mare performanță a școlii dărăbănene la disciplina Istorie. Elev în clasa ... continuare »
Oamenii cu două vieți ”O mare mulțumire din partea poporului ucrainean” GALERIE FOTO

Am stat aproximativ o oră în centrul de refugiați de la Darabani, și parcă ni s-a dat contorul peste cap. Dar Mișu Plugaru, parcă e de o viață aici, la bine și la greu. I-am întânit pe viceprimarul Dănilă, doctorul Mețler, Ștefan Honceru, și frații Teioșanu, care au revenit acum acasă, pentru a ajuta. Dumitru Dănilă ține să precizeze că acest centru de refugiați a beneficiat de susținerea colegilor săi din Primărie, și le atrage atenția celor din ... continuare »
Se prelungește programul de lucru la Punctul de trecere al Frontierei Rădăuți-Prut

Inaugurat în februarie 2010, după reconstrucția podului peste râul Prut, punctul vamal de la Rădăuți-Prut a funcționat pe avarie. Fără a fi dotat cu infrastructura necesară, spre deosebire de punctul de pe partea basarabeană, punctul de trecere a frontierei a activat doar 12 ore pe zi, în intervalul 08:00-20:00. Acest punct vamal se află la 13 kilometri de punctul de trecere a frontierei Criva-Mămăliga de pe granița moldo-ucraineană, situat pe o arteră rutieră ... continuare »
Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”

Marți, 2 februarie 2022, Adunarea Generală a Academiei Române a ales, prin vot secret pe istoricul dărăbănean Gheorghe Cliveti ca membru corespondent al Secției de Științe Istorice și Arheologie. Astfel, acesta devine ale doilea dărăbănean, după Leon Dănăilă, care primește această recunoaștere, ca urmare a unei munci enorme pe tărâm istoric, deopotrivă ca profesor universitar dar și ca cercetător. Academia Română este cel mai înalt for național de ... continuare »
LA MULȚI ANI! Ion Hrițcu, un dascăl dedicat FOTO DE COLECȚIE

A slujit școala bajureană din 1970. I-a rămas fidel satului său natal. Nici nu i-a trecut prin gând că ar putea trăi în altă parte decât printre ai lui. Afirmă foarte mândru că, pe linie maternă, se trage din una din marile familii din Bajura, Ichim: ”Eu fac parte dintr-o familie mare a Bajurii după mamă, familia Ichim. Aici în Bajura sunt câteva familii mari: Mihăilă, Merticaru, Ichim, Tudosă, Ilaș. Acum s-a mai subțiat linia aceasta de Ichimeni, dar ... continuare »