EXCLUSIV Comoara arheologica din cultura Cucuteni descoperita la Concesti GALERIE FOTO

Noi dovezi de locuire milenară ies la iveală în nordul județului, în comuna Concești. Câțiva localnici au făcut o descoperire foarte importantă care va ajuta la o mai bună înțelegere a epocii preistorice pe aceste meleaguri. Numeroase fragmente ceramice și o statuetă antropomorfă arată că în zonă au locuit comunități care au aparținut celebrei culturi Cucuteni. Contactat de publicaţia Darabaneni.ro, Daniel Ciucălău, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Botoşani, a confirmat că, din punct de vedere istoric, a fost descoperită o comoară. Specialiştii botoşăneni urmează să sosească la Conceşti pentru a studia situl arheologic.

Luni, 8 septembrie, câțiva localnici din comuna Concești, printre ei şi dărăbăneanul Raul Teioşanu, se aflau pe câmp, în zona La Iezuț, între Conceşti şi Movila, pentru supravegherea lucrărilor agricole de toamnă. Ei au observat că în urma plugului tractorului au răsărit fragmente ceramice de culoare maronie. Surprins de acest lucru, Raul Teioşanu a căutat printre aceste fragmente și nu mică i-a fost mirarea când, pe lângă părți de vase, a descoperit și o statuetă antropomorfă, care reprezentă zeița fertilității sau zeița-mamă. Potrivit lui Raul Teioșanu, în zona respectivă au ieșit la suprafață în urma arăturii foarte multe fragmente de ceramică, fapt care ne duce cu gândul la existența unei aşezări. Ceramica este una de foarte bună calitate, finisată la exterior, fapt care o încadrează cronologic în celebra cultură Cucuteni (circa 3000-4000 î.Hr.).

Pe lângă statuetă, care este un artefact deosebit de valoros, tânărul a mai descoperit torți de vase ceramice, fragmente de dimensiuni mari, care pot fi reconstituite ulterior, iar astăzi, 9 septembrie, a identificat un vârf de săgeată de silex. Un reporter Darabaneni.ro s-a deplasat luni la faţa locului, chiar dacă se înserase. „Pământul este în două cu ceramică aici…Când am dat căutare pe Google, Cucuteni-Imagini am regăsit statueta printre multe altele. Eu nu am făcut o şcoală de istorie, dar am citit mult în acest domeniu. Sunt arhiconvins că această statuetă va ajunge într-un muzeu” a relatat pentru Darabaneni.ro, Raul Teioşanu.





Fotografiile realizate de fotoreporterul Darabaneni.ro au fost prezentate arheologului Muzeului Judeţean Botoşani, Daniel Ciucălău, pentru a afla părerea specialistului în acest caz. „Toate aceste piese sunt foarte interesante, mai ales statueta. Din punctul meu de vedere, reprezintă o comoară. Pentru cineva care caută aur, argint, nu. E o descoperire deosebită. Locul respectiv este o aşezare aparţinând culturii Cucuteni” a declarat pentru Darabaneni.ro muzeograful Ciucălău. La prima vedere, arheologul crede că una dintre piese ar putea fi piciorul unei mese de cult, restul fiind fragmente de vase din epoca neolitică. Despre statuetă, muzeograful a spus că este foarte rară, diferită faţă de celelalte piese (foto jos) pe care le deţine în prezent Muzeul Judeţean, zeiţa-mamă de la Conceşti având braţe şi o formă mai plată. 



Cultura Cucuteni reprezintă una dintre cele mai importante civilizații preistorice din Europa. Aria sa geografică cuprindea nord-estul Munteniei, estul Transilvaniei, Moldova și Basarabia, dar și teritorii din actuala Ucraina. Principala caracteristică a acestei culturi neolitice este ceramica de foarte bună calitate, finisaje extraordinare, bogat și variat pictate. De asemenea, în această cultură au apărut și forme de locuire preurbană, populația ocupându-se cu agricultura, vânătoarea, țesutul sau alte meșteșuguri. Specific pentru această cultură, de aici și importanța descoperirii de la Concești, este cultul zeiței-mamă, reprezentat de statuetele antropomorfe.

Cea mai importantă descoperire făcută vreodată la Conceşti este Mormântul Crăiesei, descoperit între anii 1811-1812 lângă izvoarele pârâului Podriga. În mormânt s-ar fi găsit mai multe obiecte de aur şi pietre preţioase, unele dintre ele fiind expuse în prezent la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. (Alexandru AIOANEI, Lucian BĂLĂUCĂ, foto: Răzvan BORDEIANU)

Click pe prima fotografie pentru a viziona mai multe imagini