Darabanenii au trecut in numar mare pe sub Sfantul Aer FOTO & VIDEO

În jurul orelor 19:00, clopotele celor două biserici din Darabani, Sfântul Nicolae și Sfinții Împ. Constantin și Elena îi chemau pe dărăbăneni laSlujba Prohodului. Slujbele din Vinerea Mare reproduc în chip simbolic patimile, moartea și îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. 

Credincioșii, tineri și vârstnici s-au închinat și au trecut pe sub Sfântul Epitaf, simbol al trupului lui Hristos, așezat pe o masă în mijlocul bisericii. Momentul cel mai impresionant al Slujbelor din Vinerea Mare îl reprezintă Prohodului Domnului, una dintre cele mai importante cântări din Biserica Ortodoxă. Grupați pe două sau trei voci, cei prezenți au cântat cu toții ceea ce semnifică slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos. După cântarea Prohodului s-a înconjurat biserica cu Sf. Epitaf în sunetul clopotelor și al rugăciunilor, moment ce simbolizează cortegiul de îngropare al Mântuitorului.

Prohodul Domnului, singurul imn  ritmat din cultul ortodox este atribuit imnografului bizantin Iosif Studitul fiind scrisă în jurul anului 1826. După traducerea Prohodului în limba română, teologii au fost mereu preocupați în a-l reda într-o formă cât mai aproape de original fără a afecta însă ritmul. În 1836, la Buzău, apare prima ediție în limba română a Prohodului, fiind rodul ostenelii ieromonahului Macarie. Cu toate că au fost tipărite ediții diferite ale Prohodului, coordonate de diverse personalități printre care și Anton Pann, în cult a fost folosit mereu varianta Macarie. În 1941 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române instituie o comisie care, luând în considerare toate variantele de până atunci, au stabilit una oficială. Din 1956 Prohodul  Domnului a fost tipărit ca și carte de cult.

Click pe fotografie pentru a viziona mai multe imagini

VIDEO