Vremea
Calendar Ortodox
Carte de Oaspeti

Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!


Editorial
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 9 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare. Tânăr și entuziast fiind, ai putere... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Horoscop
 

Prof. univ. dr. Paula Constantinescu-Stoleru, 50 ani la catedra universitara

 

Catedra universitară a fost şi este pentru unii dărăbăneni un ţel pe care l-au urmărit şi l-au atins, în cele din urmă. O nouă poveste de viaţă prezentată de Darabaneni.ro vine astăzi să confirme acest lucru. Profesoara Paula Constantinescu-Stoleru, născută în Eşanca (Darabani) pe 5 martie 1938 este una dintre personalităţile care au dus faimă oraşului. Astăzi profesor universitar doctor, a predat şi a abordat în cercetările academice domenii precum psihologie, psihopedagogie sau psihosociologie. A adus contribuţii importante în domeniile creativităţii, axiologiei sau personalităţii creatoare. A predat şi a fost decan atât în universităţi de stat dar şi private, numărându-se printre fondatorii Universităţii "Spiru Haret". Dintre lucrările cele mai importante amintim: Învăţare, gândire şi creativitate, Editura All Beck, Bucureşti, 2003; Inteligenţă constructivă şi potenţial creator, 
Editura All Beck, Bucureşti, 2003; Motivaţia şi dimensiunile ei axiologiceEditura All Beck, Bucureşti, 2003; Sociologie (compendiu), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.

Este al doilea copil din cei opt pe care i-au avut părinţii săi, toţi reuşind să-şi construiască o carieră în diverse domenii de activitate, cercetare, economice sau învăţământ. Tatăl său era originar dintr-o comună din apropierea Herţei, acolo unde a lăsat o moşie foarte importantă atunci când a ales să rămână în România. A crescut într-o familie pioasă, în care credinţa şi morala creştină erau păstrate cu mare grijă. Situaţia economică a zonei precum şi a familiei au obligat-o să ia parte la muncile câmpului de mic copil. Profesoara rememorează cu dragoste amintirile în care mergea la coarnele plugului sau se ocupa de creşterea fraţilor şi surorilor mai mici.

A intrat în anul I de şcoală în toamna în care România întorcea armele împotriva Germaniei naziste (1944), păşind pragul şcolii din satul natal la 6 ani, după care a urmat clasele gimnaziale la Darabani. În 1951 întră la liceu la Dorohoi, într-o perioadă în care drumul de la Darabani spre fosta capitală de judeţ se făcea iarna cu săniile. Atunci când rememorează atmosfera din liceu, o descrie prin cuvintele austeritate şi seriozitate. De asemenea, viaţa de internat se caracteriza prin rigoare şi ordine, atmosferă specifică unui liceu de fete care urmau să devină învăţătoare. Pregătirea viitoarelor cadre didactice era foarte temeinică, iar la începutul anilor '50 încă mai era vizibilă moştenirea interbelică prin cultivarea dimensiunii artistice a educaţiei. Luau cursuri de muzică sau de desen, fapt ce oferea un grad de complexitate ridicat profesionalismului viitorilor dascăli. Fiind un elev cu rezultate serioase, a fost pusă încă din anul doi de liceu să predea la o clasă mai mică în timpul practicii de specialitate. Toată această perioadă este reiterată de profesoară cu o tonalitate din care reiese respectul faţă de probitatea morală a dascălilor care i-au îndrumat primii paşi.

Studenta lui Mihail Ralea

„Când am ajuns la facultate, copilul acela din Darabani care eram, vorbeam o moldovenească pentru care colegii mei m-au îndrăgit imediat.” S-a adaptat greu vieţii din capitală, iar în perioada de început a studenţiei mergea la bibliotecă şi la cursuri în uniforma Liceului Pedagogic, datorită situaţiei economice critice. Admiterea la facultate i-a adus şi jumătatea inimii, studentul care atunci a îndrumat-o să aleagă secţia de psihologie şi nu filosofie sau pedagogie avea să-i devină nu foarte mult după acea dată soţ. A avut doar zece colegi în an, iar faptul că erau aşa de puţine locuri dovedeşte şi o concurenţă acerbă la admitere. Păstrează viu în amintire momentul în care li s-au mai adăugat patru colegi de la Universitatea Muncitorească, slab pregătiţi dar care încercau să ţină pasul cu ceilalţi. Despre profesorii din universitate vorbeşte folosind doar expresii laudative.

„Am avut şansa să am profesori mari personalităţi, precum Constantin Rădulescu-Motru, fondatorul Institutului de Filozofie al Academiei Române. În studenţie numai eu şi cu soţul meu am avut curajul să mergem la înmormântarea lui, spiritul său mai domina încă universitatea. Şeful catedrei era Mihail Ralea, deci am avut şansa să audiez cursurile sale de istoria psihologiei. La cursurile sale veneau şi umpleau amfiteatrul pe lângă studenţi, profesori şi tineri universitari”. A terminat şefă de promoţie şi i s-a oferit un post universitar la Iaşi, însă acolo era şef de catedră profesorul Pavelcu, care a transmis că ar dori un băiat asistent şi nu o fată, şi prin urmare a rămas la Universitatea din Bucureşti. În schimb soţul a debutat la catedra Universităţii din Iaşi.

Sancţionată datorită cununiei religioase

Constrângerile regimului de democraţie-populară nu a ocolit şi familia Constantinescu-Stoleru. Soţul, ai cărui părinţi aveau o moşie importantă,  a fost nevoit să facă un periplu prin învăţământul preuniversitar pentru ca în final să ajungă să predea la universitate. „Şi eu am avut o sancţiune. Deşi la Darabani, în Eşanca, şi într-o mare taină, auzind că m-am cununat religios mi-au dat o penalizare când eram studentă, doar că decanul de atunci, om de o mare valoare,, m-a chemat la el în birou şi m-a încurajat. Unul care devenise apoi ministru la externe şi apoi la finanţe, când am primit sancţiunea m-a întrebat:«Tovarăşa, e adevărat că ai mers la biserică? Şi eu atunci am zis: Care copil de ţăran nu merge la biserică?»”. S-a folosit de statutul său de ţăran mijlocaş pentru a-l apăra pe soţ atunci când regimul scotea în evidenţă originea sa „nesănătoasă”. De altfel, o dată acuzat că a citit cărţi interzise, a fost ferit de a primi sancţiune chiar de Ion Iliescu, care trecea pe acolo în control din partea organelor de partid. Nu disculpă regimul trecut, dar priveşte cu respect perioada în care terminând ca şef de promoţie erai sigur încadrat în cercetare sau învăţământul superior. Astăzi, spune profesoara cu indignare, toate mediocrităţile care îşi cumpără un loc în Parlament devin cadre didactice sau se comportă ca o elită suprastructurală.



Fără funcţii în partid şi, totuşi, acolo sus

„Nici eu, nici soţul meu nu am avut vreodată o funcţie de partid, spre deosebire de colegii noştri mediocri care veneau de la Universitatea Muncitorească sau de ceilalţi care erau cu capetele pătrate, care au ajuns în funcţii mari”. A urmat toate treptele universitare predând 20 de discipline din domeniul psihologiei. Pe studenţi i-a privit mereu cu mare respect, şi i-a implicat în diverse proiecte de cercetare pe teren. Trecerea spre regimul democrat-liberal nu a fost uşoară. Imediat după decembrie 1989, pe fondul dorinţei studenţilor ca universităţile să fie curăţate de foştii colaboraţionişti au loc diverse scandaluri şi chiar excluderi din Universitate. Însă, nu mult după, odată cu revenirea la putere a celor din vechile structuri s-au reîntors cei scoşi din sistem. Ba mai mult, aceştia au început să se coalizeze împotriva profesorilor care şi-au păstrat o imagine bună atât înainte cât şi după 1989. „Atunci când au revenit cei din structurile vechi noi am trecut din nou printr-o grea încercare. Ei doreau ca cei din vechiul partid să conducă în continuare. Am avut de suferit după Revoluţie mai mult decât înainte.”

De la universităţi de stat la universităţi private

Din cauza situaţiei tensionate din Universitate de la începutul anilor '90, o parte din profesori s-au pensionat şi au devenit fondatori de universităţi private. „Aşa s-a întâmplat că am devenit fondatori ai Universităţii Spiru Haret. Noi atunci când am plecat i-am luat pe cei mai buni, elita. Între timp lucrurile s-au schimbat. Am plecat de acolo când am văzut că a început căderea”. Nu a făcut rabat de la devotamentul faţă de student şi de la calitatea actului educaţional. A avut foarte mulţi studenţi şi se laudă cu cea mai mare parte a lor. Printre numele mai cunoscute sunt Dana Năstase, soţia lui Adrian Năstase, jurnalista Dana Deac, sociologul Alfred Bulai sau psihologul Iolanda Mitrofan. Pe lângă aceştia, multe foste cadre didactice, funcţionari sau lideri politici. "Crin Antonescu a fost şi el studentul meu, atunci când urma cursurile Facultăţii de Istorie, repetând anul, şi venea şi la cursurile de pedagogie."  

Cadouri pentru comunitatea natală

S-a folosit de relaţiile apropiate pe care le-a avut cu unii din foştii studenţi şi chiar prin intermediul lui Alfred Bulai a reuşit să deblocheze fonduri consistente( peste un miliard de lei vechi), pentru şcoala din Eşanca. A ajutat şcoala din satul natal cu fonduri proprii, susţinând refacerea gardului şi o parte din lucrările de consolidare şi renovare. A întristat-o foarte mult atunci când lucrările s-au sistat. Dintr-un respect deosebit pentru satul natal, pentru oamenii de acolo şi pentru părinţi săi a dăruit comunităţii o statuie a ţăranului român şi una a lui Ştefan cel Mare, care aşteaptă să fie instalate în curtea şcolii din Eşanca. Nu poate să nu îşi exprime revolta faţă de contrastul care există între situaţia socio-economică a zonei şi reprezentarea politică la nivel înalt.

„Am vrut acum să fac un demers special, m-am abţinut de la diverse acţiuni ca să nu iasă vreo supărare. M-am ferit să intervin acolo unde ar fi putut-o face reprezentanţii politici. Am trimis pentru şcoală tablă zincată şi cutii de vopsea. Se pare că o parte din tablă a ajuns şi pe la persoane particulare. Un sfert de miliard de lei vechi am trimis pentru pictura catapetesmei Mănăstirii Sfânta Treime Eşanca iar Bisericii Sfântul Nicolae din Darabani i-am dăruit candelabrul acela nou… Construim case memoriale dar lăsăm şcolile şi spitalele în paragină şi punem copii de clasele I-IV să facă naveta. Foarte supărată am fost şi atunci când am aflat că Şcoala Balş a fost lăsată să se dărâme”. Deplânge stilul contemplativ, tot mai îmbrăţişat de majoritatea societăţii. Speră în continuare că proiectele care sunt gândite pentru a fi puse în aplicare la Darabani vor deveni cândva realitate.

Mesaj pentru dărăbăneni

„Îi iubesc foarte mult, îi înţeleg, îi apreciez pentru valoarea lor umană deosebită. Mă bucur că tineretul de acolo încă nu consonează cu unele elemente care îi distrug sufletul curat. Îmi amintesc cu mare dragoste când am fost preşedintă de comisie la Bacalaureat şi am colaborat foarte frumos cu toţi profesorii. Mereu vorbesc cu o parte din cadrele didactice de acolo. Trebuie să ne unim, indiferent ce orientări avem, de stânga, de dreapta de mijloc pentru a reuşi să construim binele împreună” (Alexandru D. Aioanei)



2:18 pm Sambata, 19 Mai, 2012

5 Comentarii la “Prof. univ. dr. Paula Constantinescu-Stoleru, 50 ani la catedra universitara”

  1. Inv.Gh.Ilas-Brasov spune:

    Sarut mana d-na profesoara.Sunt darabanean si ma simt mai mandru dupa ce am citit acest articol.Sunt mandru si din motivul ca genealogic avem ceva in comun cu familia ILAS.Sa va dea bunul Dumnezeu multa sanatate,sa imbatraniti frimos si sa muriti sanatoasa.

  2. ROCK spune:

    SARUT MANA DOAMNA!O MARE ONOARE PENTRU DARABANENI ASOCIEREA CU DUMNEAVOASTRA!

  3. Haplea spune:

    Cei care va ocupati de ac site, dupa un asemenea articol primiti sigur cate o diploma de absolvire de la Const.-Stoleru. Dar degeaba, diploma nu va face sa stiti mai multa ortografie. Cat despre redactare...

  4. Dana spune:

  5. Dana Elena spune:

    Sunteti o mandrie pentru noi toti si va iubim!

  6. Postarea comentariilor presupune implicit crearea unui cont de facebook. Sunt interzise postarile multiple ale aceluiasi mesaj (spam) si orice forma de reclama in cadrul comentariilor. Nu sunt permise mesajele cu tenta antisociala, cu caracter xenofob sau rasist, mesajele obscene si injuriile. Va rugam nu deviati de la subiect, nu lansati atacuri la persoana autorului (autorilor) articolelor sau injurii la adresa cititorilor care comenteaza. Sunt interzise comentariile care incita la actiuni ilegale, precum si cele care contin amenintari sau violeaza intimitatea si viata privata a cuiva. Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie. Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a radia comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site. Publicatia Darabaneni.ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


    Adauga un comentariu

Poza saptamanii

Tema celei de-a 8-a ediții a festivalului Zilele Nordului este cea a redefinirii continue.

Sondaj
Vă vaccinați împotriva coronavirusului?

   
   
   
   

Slideshow
Stiri nationale si internationale
Clipul saptamanii
Toate drepturile rezervate | Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site(fotografii sau texte) se pedepseste conform legilor in vigoare