Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!

" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale, este "Botoşăneanul zilei"
Istoria ca profesie, cercetarea ca pasiune! Dorin Dobrincu face parte din categoria persoanelor care nu se sfiesc să-şi mărturisească principiile de natură religioasă, politică sau profesională, atât timp cât ele sunt manifestate cu măsură, dar fără compromisuri. Publicaţia online stiri.botosani.ro l-a declarat pe dărăbăneanul Dobrincu, la începutul acestei săptămâni, Botoşăneanul zilei
Dorin Dobrincu s-a născut pe 28 februarie 1972, la Darabani. El este una dintre personalităţile controversate ale României, dar se pare că în jurul istoricului, controversa are menirea de a-i scoate în evidenţă meritele, nu a i le neutraliza. Tânărul cercetător român, specializat în rezistența anticomunistă din România, este din 2007 director general al Arhivelor Naționale ale României. S-a impus în mod special în cercetarea şi studierea rezistenţei armate anticomuniste şi a colectivizării forţate a agriculturii.
A absolvit, în perioada 1990–1995, Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza"din Iaşi, anul următor parcurgând cursuri aprofundate la Facultatea de Istorie a Universităţii, unde în 2006 a absolvit un master in istorie. Zece ani mai târziu devine Doctor al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", cu tema Rezistenţa armată anticomunistă din România(1944–începutul anilor ‘60),Magna cum laudae.
Cariera lui Dorin Dobrincu începe imediat după absolvirea facultăţii, când dărăbăneanul este numit asistent cercetare, stagiar la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi, sub coordonarea directă a Academiei Române, instituţie unde obţine, 5 ani mai târziu, titlul de cercetător ştiinţific, pentru ca din 2003 să deţină funcţia de cercetător principal gr. III. Din anul 2005, Dorin Dobrincu este profesor/lector asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, iar din 2006 membru al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului din cadrul aceleiaşi universităţi.
Însă recunoaşterea deplină vine în anul 2007, când Dorin Dobrincu este numit director general al Arhivelor Naţionale ale României, funcţie pe care o deţine şi astăzi. Un cercetător recunoscut atât pe plan intern cât şi internaţional, Dorin Dobrincu a abordat Istoria politică şi socială a României contemporane, cu precădere al Doilea Război Mondial, Holocaustul, perioada comunistă – ocupaţia sovietică, începuturile regimului comunist, rezistenţa armată anticomunistă, colectivizarea agriculturii, Gulagul românesc, exilul românesc postbelic –şi fascismul. De asemenea, s-a aplecat spre studierea Istoriei creştinismului din România, în special relaţiile stat-biserică, naţionalismul religios, represiunea comunistă asupra Bisericii şi istoria comunităţilor protestante româneşti.
Este membru a numeroase societăţi academice, printre care Fundaţia Academică "A. D. Xenopol" Iaşi; Centre for Post-Communist Studies, St. Francis Xavier University, Antigonish, Nova Scotia, Canada; Centrul de Editare a Izvoarelor Istorice "Arhiva Istorică a României", Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti(fondator); Societatea de Studii Istorice din România (SSIR)(fondator); Societatea Academică a Românilor Evanghelici (SARE)(fondator); Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi(fondator); Centrul de Istoria Bisericii, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.
Dorin Dobrincu a editat în anul 2004, cartea Proba Infernului. Personalul de cult în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1959-1962, Bucureşti, Editura Scriptorium, 2004. De asemenea, volumul Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România(1949-1962), Iaşi, Editura Polirom, 2005 (editor împreună cu Constantin Iordachi), precum şi Listele morţii(foto dreapta). Detinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958, Iaşi, Editura Polirom, 2008(editor).
La scurtă vreme de la numirea sa în fruntea Arhivelor Naţionale, Dorin Dobrincu ajunge în mijlocul unui război mediatic legat de desecretizarea arhivelor, atacuri menite, după spusele a numeroşi cercetători străini, "să îi submineze autoritatea ştiinţifică". "E vorba de a trata accesul la documente nu ca pe un privilegiu, ci ca pe un drept al cetăţeanului", declara Dorin Dobrincu în urmă cu câţiva ani. Dărăbăneanul a stârnit atunci valuri de critici mai mult sau mai puţin motivate, însă şi atitudini în sprijinul său, precum reiese dintr-un protest semnat de numeroşi istorici ai universităţilor din întreaga lume. ”Aceste atacuri reprezintă acele interese din România care încearcă limitarea accesului la arhive şi care sunt provocate de recenta deschidere promovată de dr. Dobrincu. Ca urmare, ne exprimăm profunda îngrijorare legată de această continuă ofensivă împotriva dr. Dobrincu, odată cu sprijinul nostru pentru eforturile sale de a democratiza şi profesionaliza mai departe arhivele României. Apelăm la colegii noştri din România să susţină demersul domnului Dobrincu”, se arată într-un comunicat din 2007, semnat de cercetatori de la Indiana University (Bloomington), University of Washington (Seattle), University of London, Bradford University, University of Illinois, Champaign-Urbana, Georgetown University, University of California Los Angeles, Concordia University (Montreal), City University New York.
Dincolo de controverse, simpatii, antipatii sau performanţe profesionale, Dorin Dobrincu se află de aproape 4 ani la conducerea unei instituţii foarte importante a statului român. La nici 40 de ani, un dărăbănean a demonstrat că valoarea şi profesionalismul reprezintă o carte de vizită care vorbeşte de la sine despre realizările unui om cu un scop nobil în viaţă. Iar rostul lui Dorin Dobrincu se făureşte încă, zi cu zi, ceas de ceas…
Sursa: http://www.stiri.botosani.ro/, foto: http://www.arhivelenationale.ro/
2 Comentarii la “Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale, este "Botoşăneanul zilei" ”
Într-adevăr o personalitate a orașului nostru. Deși nu sunt cu totul de acord cu unele din tezele domnului Dobrincu trebuie să afirm că fiind student la istorie la aceiași universitate nu pot de cât să fiu mândru că sunt dărăbănean. Clio și-a găsit la Darabani printre cei mai fervenți slujitori ai săi și aici doar amintindu-i pe doi istorici renumiți care conduc două instituții importante din această perspectivă, Dorin Dobrincu director al Arhivelor Naționale și Gheorghe Cliveti director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași. Este o experiență unică atunci când ești student și știi că profesorul de la catedră pe ca îl asculți cu maximă atenție îți este concitadin.
intr-adevar unul din cei mai buni ,poate cel mai bun istoric pe care l-a dat Romania dupa 1989.cinste lui si familiei .ar trebui sa-i fim alaturi si sa-l respectam nu sa tot dam k noroi in oamenii care au echilibru in adevaratul sens al cuvantului.sa avem taria de caracter si sa ne aplekam capetele inaintea unor oamni ca el.sunt bucuros sa fiu din acelasi oras k d-nul DOBRINCU.in fata acestor oamnei ar trebuie sa spunem JOS PALARIA
Ultimele articole
Sute de mesaje au invadat mediul online, după dispariția prematură a dărăbănencei. Cei care doresc să-și ia rămas bun de la ea o pot face începând de luni seară, la locuința sa din centrul orașului. Aurelia va fi condusă pe ultimul drum joi, 18 februarie, la prânz. ”Avea un zâmbet și o privire atât de calde cum rar mi-a fost dat să văd. Dumnezeu să o ierte și să o așeze în Împărăția Sa!....Drum lin printre îngeri…Condoleanțe și multă putere ... continuare »
Dărăbăneanca Simona Chițan este deja un nume foarte cunoscut în presa culturală din România. Colaboratoare a mai multor ziare importante precum Evenimentul Zilei sau Adevărul, ea și-a pus semnătura și pe două volume foarte valoroase. Prima carte este un volum de interviuri ”30 de interviuri eveniment“, printre personalitățile care au răspuns întrebărilor jurnalistei numărându-se Octavian Paler, Nicolae Manolescu, Mircea Cărtărescu, Horia-Roman Patapievici, ... continuare »
Ștefan Teișanu a fost ales alături de alți doi clujeni implicați în activități culturale, este vorba despre Marton Balogh și Cristian Hordilă. Ultimul este manager al Festivalului de Film Transilvania. Consiliul Economic și Social (CES) din România este un organism instituțional consultativ al Parlamentului și al Guvernului. Acest for constituțional ar trebui să fie un loc de reprezentare, dialog și dezbatere al partenerilor sociali și societății civile ... continuare »
Nicușor Imbir este un om simplu, care locuiește cu familia sa în Bajura, Darabani. De meserie este șofer. Pentru a avea un trai decent, în paralel se ocupă și cu zootehnia. Muncește mult, dar în același timp își găsește timp și pentru aproapele aflat în nevoie. Are o energie extraordinară și o mare calitate: nu poate trece indiferent pe lângă o persoană aflată în necaz. De Crăciun, l-am rugat să ne povestească o serie din acțiunile filantropice pe care ... continuare »
Cu adevărat se spune că importanța unui om o afli atunci când nu mai e. În momentul dispariției unui cunoscut apare o stare de confuzie și o serie inutilă de întrebări. Răspunsul la ele nu mai ajută la nimic și totul se rezumă la ce a fost… În cazul meu, cel care a plecat mi-a umplut ritualul zilnic de școală cu multe încercări și dileme. Cert este că am reprezentat pentru el o sursă de dialog prin care a încercat să afl ... continuare »