Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 9 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare.
Tânăr și entuziast fiind, ai putere... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale, este "Botoşăneanul zilei"
Istoria ca profesie, cercetarea ca pasiune! Dorin Dobrincu face parte din categoria persoanelor care nu se sfiesc să-şi mărturisească principiile de natură religioasă, politică sau profesională, atât timp cât ele sunt manifestate cu măsură, dar fără compromisuri. Publicaţia online stiri.botosani.ro l-a declarat pe dărăbăneanul Dobrincu, la începutul acestei săptămâni, Botoşăneanul zilei
Dorin Dobrincu s-a născut pe 28 februarie 1972, la Darabani. El este una dintre personalităţile controversate ale României, dar se pare că în jurul istoricului, controversa are menirea de a-i scoate în evidenţă meritele, nu a i le neutraliza. Tânărul cercetător român, specializat în rezistența anticomunistă din România, este din 2007 director general al Arhivelor Naționale ale României. S-a impus în mod special în cercetarea şi studierea rezistenţei armate anticomuniste şi a colectivizării forţate a agriculturii.
A absolvit, în perioada 1990–1995, Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza"din Iaşi, anul următor parcurgând cursuri aprofundate la Facultatea de Istorie a Universităţii, unde în 2006 a absolvit un master in istorie. Zece ani mai târziu devine Doctor al Universităţii "Alexandru Ioan Cuza", cu tema Rezistenţa armată anticomunistă din România(1944–începutul anilor ‘60),Magna cum laudae.
Cariera lui Dorin Dobrincu începe imediat după absolvirea facultăţii, când dărăbăneanul este numit asistent cercetare, stagiar la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iaşi, sub coordonarea directă a Academiei Române, instituţie unde obţine, 5 ani mai târziu, titlul de cercetător ştiinţific, pentru ca din 2003 să deţină funcţia de cercetător principal gr. III. Din anul 2005, Dorin Dobrincu este profesor/lector asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, iar din 2006 membru al Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului din cadrul aceleiaşi universităţi.
Însă recunoaşterea deplină vine în anul 2007, când Dorin Dobrincu este numit director general al Arhivelor Naţionale ale României, funcţie pe care o deţine şi astăzi. Un cercetător recunoscut atât pe plan intern cât şi internaţional, Dorin Dobrincu a abordat Istoria politică şi socială a României contemporane, cu precădere al Doilea Război Mondial, Holocaustul, perioada comunistă – ocupaţia sovietică, începuturile regimului comunist, rezistenţa armată anticomunistă, colectivizarea agriculturii, Gulagul românesc, exilul românesc postbelic –şi fascismul. De asemenea, s-a aplecat spre studierea Istoriei creştinismului din România, în special relaţiile stat-biserică, naţionalismul religios, represiunea comunistă asupra Bisericii şi istoria comunităţilor protestante româneşti.
Este membru a numeroase societăţi academice, printre care Fundaţia Academică "A. D. Xenopol" Iaşi; Centre for Post-Communist Studies, St. Francis Xavier University, Antigonish, Nova Scotia, Canada; Centrul de Editare a Izvoarelor Istorice "Arhiva Istorică a României", Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti(fondator); Societatea de Studii Istorice din România (SSIR)(fondator); Societatea Academică a Românilor Evanghelici (SARE)(fondator); Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi(fondator); Centrul de Istoria Bisericii, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.
Dorin Dobrincu a editat în anul 2004, cartea Proba Infernului. Personalul de cult în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1959-1962, Bucureşti, Editura Scriptorium, 2004. De asemenea, volumul Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România(1949-1962), Iaşi, Editura Polirom, 2005 (editor împreună cu Constantin Iordachi), precum şi Listele morţii(foto dreapta). Detinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958, Iaşi, Editura Polirom, 2008(editor).
La scurtă vreme de la numirea sa în fruntea Arhivelor Naţionale, Dorin Dobrincu ajunge în mijlocul unui război mediatic legat de desecretizarea arhivelor, atacuri menite, după spusele a numeroşi cercetători străini, "să îi submineze autoritatea ştiinţifică". "E vorba de a trata accesul la documente nu ca pe un privilegiu, ci ca pe un drept al cetăţeanului", declara Dorin Dobrincu în urmă cu câţiva ani. Dărăbăneanul a stârnit atunci valuri de critici mai mult sau mai puţin motivate, însă şi atitudini în sprijinul său, precum reiese dintr-un protest semnat de numeroşi istorici ai universităţilor din întreaga lume. ”Aceste atacuri reprezintă acele interese din România care încearcă limitarea accesului la arhive şi care sunt provocate de recenta deschidere promovată de dr. Dobrincu. Ca urmare, ne exprimăm profunda îngrijorare legată de această continuă ofensivă împotriva dr. Dobrincu, odată cu sprijinul nostru pentru eforturile sale de a democratiza şi profesionaliza mai departe arhivele României. Apelăm la colegii noştri din România să susţină demersul domnului Dobrincu”, se arată într-un comunicat din 2007, semnat de cercetatori de la Indiana University (Bloomington), University of Washington (Seattle), University of London, Bradford University, University of Illinois, Champaign-Urbana, Georgetown University, University of California Los Angeles, Concordia University (Montreal), City University New York.
Dincolo de controverse, simpatii, antipatii sau performanţe profesionale, Dorin Dobrincu se află de aproape 4 ani la conducerea unei instituţii foarte importante a statului român. La nici 40 de ani, un dărăbănean a demonstrat că valoarea şi profesionalismul reprezintă o carte de vizită care vorbeşte de la sine despre realizările unui om cu un scop nobil în viaţă. Iar rostul lui Dorin Dobrincu se făureşte încă, zi cu zi, ceas de ceas…
Sursa: http://www.stiri.botosani.ro/, foto: http://www.arhivelenationale.ro/
2 Comentarii la “Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naţionale, este "Botoşăneanul zilei" ”
Ștefan Teișanu: ”Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles”
Tema celei de-a 8-a ediții a festivalului Zilele Nordului este cea a redefinirii continue.
Într-adevăr o personalitate a orașului nostru. Deși nu sunt cu totul de acord cu unele din tezele domnului Dobrincu trebuie să afirm că fiind student la istorie la aceiași universitate nu pot de cât să fiu mândru că sunt dărăbănean. Clio și-a găsit la Darabani printre cei mai fervenți slujitori ai săi și aici doar amintindu-i pe doi istorici renumiți care conduc două instituții importante din această perspectivă, Dorin Dobrincu director al Arhivelor Naționale și Gheorghe Cliveti director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” Iași. Este o experiență unică atunci când ești student și știi că profesorul de la catedră pe ca îl asculți cu maximă atenție îți este concitadin.
intr-adevar unul din cei mai buni ,poate cel mai bun istoric pe care l-a dat Romania dupa 1989.cinste lui si familiei .ar trebui sa-i fim alaturi si sa-l respectam nu sa tot dam k noroi in oamenii care au echilibru in adevaratul sens al cuvantului.sa avem taria de caracter si sa ne aplekam capetele inaintea unor oamni ca el.sunt bucuros sa fiu din acelasi oras k d-nul DOBRINCU.in fata acestor oamnei ar trebuie sa spunem JOS PALARIA
Ultimele articole
Constantin Martiniuc s-a născut pe 28 februarie 1954, în comuna Santa Mare, pe malul Prutului. A fost student al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în anul 1978 a predat primele lecții de fizică la Liceul din Darabani. A fost poate, unul dintre cei mai fideli profesori ai liceului, pe care l-a condus și în calitate de director între anii 1999-2001, predând doar la această unitate de învățământ până când a ieșit la pensie, în anul 2019. A ... continuare »
Subcarpați, Zdob și Zdub, Doru și Andrei de la The Mono Jacks, Dan Byron și Mircea Baniciu sunt între artiștii care urcă în acest an pe scenele Zilele Nordului, la ultimul festival al verii, în Darabani, cel mai nordic oraș din România. În perioada 27-29 august Scena Conac găzduiește în fiecare seară concerte acustice, spectacole de teatru și proiecții de film, iar Poiana Teioasa show-uri Subcarpați, Zdob și Zdub, Baba Dochia, The Kryptonite Sparks, Melting ... continuare »
Ciprian Gălușcă spune că apropierea de Marină s-a petrecut în copilărie. Dintotdeauna și-a dorit să fie ofițer în armată. Iar atunci când în perioada studiilor gimnaziale a studiat câțiva ani al Constanța, a fost atras de această armă. A fost foarte aproape să urmeze studiile liceale la Câmpulung Moldovenesc, la liceul militar, însă acest lucru nu s-a realizat. Hotărârea de a fi militar a rămas, astfel că după ce a terminat liceul în Darabani, a ... continuare »
La fiecare moment aniversar, precum acesta, inevitabil este adusă în discuție și problema aprecierii personalităților în timpul vieții lor. Cu riscul de a fi înțeles greșit, Leon Dănăilă nu este o personalitate ignorată în România. Dimpotrivă, în ultimii ani pare că a devenit pentru mulți, chiar un vector de imagine supralicitat. Dacă vrei să te prezinți ca mare iubitori de patrie rostogolești pe internet imaginea cu celebrul chirurg în metrou. ... continuare »
În perioada septembrie 2020-august 2021, Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani este beneficiarul unui proiect Erasmus, în valoare de 148.246 EUR. Proiectul „Noi oportunități de învățare și formare profesională”, finanțat de Uniunea Europeană, are drept scop asigurarea unor șanse egale la educație și asigurarea unei pregătiri profesionale în acord cu cererile de pe piața muncii prin asigurarea unor stagii de practică în companii de profil din Spania și ... continuare »