Vremea
Calendar Ortodox
Carte de Oaspeti

Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!


Editorial
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 9 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare. Tânăr și entuziast fiind, ai putere... Darabaneni.ro…Cui mai folosesc astăzi?
" href="social/6-ani-de-darabaneni-roa-cui-mai-folosesc-astazi/">continuare
Horoscop
 

Un darabanean a fost desemnat Botosaneanul zilei de catre Stiri.Botosani.ro

Unul dintre cele mai importante ziare online din judeţ, Ştiri.Botoşani.ro, l-a desemnat Botoşăneanul zilei pe Ştefan Teişanu, directorul festivalului Zilele Nordului, eveniment cultural-organizat la Darabani în perioada 8-10 august. Teișanu este un dărăbănean stabilit la Cluj, antreprenor în domeniul cultural. Născut în 1983, și-a făcut studiile primare și gimnaziale la Darabani, apoi a urmat cursurile Colegiului Național "Mihai Eminescu" din Botoșani, pentru ca în 2002 să se stabilească la Cluj, unde a co-fondat Asociația Fapte, cu care organizează evenimente culturale și educaționale pentru tineri. După aproape zece ani de experiență ca antreprenor, a pornit în 2013 Asociația Nord, împreună cu fratele său Alexandru și cu Ionel David, bibliotecar la Biblioteca Orăşenească din Darabani. Asociația Nord își propune să producă proiecte de revitalizare urbană, culturală și socială în regiunea de nord a Moldovei, Basarabiei și Bucovinei. Cel mai important proiect al asociației este festivalul Zilele Nordului, care va avea loc în luna august și care aduce la Darabani artiști și turiști din întreaga regiune. Zilele Nordului este, de departe, evenimentul anului în Botoşani, care poate constitui un punct de pornire pentru o nouă strategie în zona turismului cultural şi nu numai.

Cu câteva săptămâni înainte de startul festivalului de la Darabani, l-am provocat pe Ştefan Teişanu, unul dintre co-fondatori, la o discuţie despre antreprenoriatul cultural, despre "industria" creativităţii, pornind apoi pe urmele paşilor mici, dar siguri, în drumul către un produs cultural creat pentru comunitate şi în sprijinul ei.

"Oamenii așa-zis săraci caută frumosul cel puțin în aceeași măsură cu cei mai înstăriți"

Antreprenoriatul cultural în România se situează încă, în percepţia publică, la nivel experimental, deşi el funcţionează binişor "în spatele cortinei", ca să folosim o expresie plastică. Cum şi de ce aţi ales acest domeniu care iată, de ani mulţi, vă este profesie şi mod de viaţă?

Ca să fiu sincer, când mi-am dat seama că am ales această ocupație, de fapt o practicam deja de câțiva ani. Mi-am dorit mereu, alături de asociații și de colegii mei, să dau o mână de ajutor altora, mai ales prin a le arăta posibilități noi și prin a-i încuraja să creadă mai mult în ei. Am început cu programe și evenimente în domeniul vocației și al carierei. Imediat se fac zece ani de atunci, iar între timp am ajuns, ușor-ușor, să facem evenimente culturale de anvergură, prin care ne străduim să depășim sfera "entertainmentului" pentru a le oferi oamenilor prilejul unor întâlniri surprinzătoare cu gândurile lor. Dacă cineva pleacă de la un eveniment al nostru ceva mai curajos sau mai curios decât era când a venit, atunci noi considerăm că ne-am făcut bine treaba.

Poate că multă lume se va mira să afle că în ţările dezvoltate există o industrie a culturii şi chiar a creativităţii. Că guvernele elaborează constant politici publice pentru susţinerea acestei industrii care, conform studiilor, reprezintă cel de-al cincilea sector economic, după domeniul serviciilor financiare, al tehnologiei informaţiei, farmaceutic şi biotehnologie, şi turism. La noi – şi aici mă refer cu precădere la zona nordică a României – încă ne mai indignăm cu replici de genul "la cât suntem de săraci, cultură ne mai trebuie?!". Cum răzbate un antreprenor cultural prin aceste hăţişuri de mentalitate, cum reuşiţi să impuneţi un produs cultural pentru ca, apoi, să îl transformaţi într-un bun al comunităţii?

Lucrurile nu sunt simple, într-adevăr. Există o vorbă în lumea managementului care spune că, indiferent ce plan ți-ai face, implementarea lui va ajunge să dureze dublu și să coste de trei ori mai mult decât îți propuseseși. În lumea culturală se mai poate adăuga acestei vorbe și că vei reuși, cel mai probabil, să obții numai un sfert din finanțarea la care sperai inițial. Asta aș spune că e principala provocare a oricărui demers cultural: problema finanțării, pentru proiectul în sine și pentru cei care îl implementează, și nu problema interesului oamenilor pentru cultură. Dacă nu confundăm cultura cu arta, atunci înțelegem repede că oamenii așa-zis săraci caută frumosul cel puțin în aceeași măsură cu cei mai înstăriți. De exemplu, vă pot confirma că receptivitatea și implicarea comunității locale din Darabani este peste sprijinul pe care îl primim de la comunitatea locală din Cluj, chiar dacă propunerile noastre culturale pentru Cluj sunt de mai mare amploare decât au cele din Darabani și chiar dacă Clujul e mult mai "antrenat" în proiecte culturale.

Un produs cultural, după părerea mea, nu "ajunge" să fie un bun al comunității, ci "este" un bun al comunității chiar de la început. Altfel nu își poate justifica existența și rămâne numai un proiect pe hârtie. La Darabani, de exemplu, ne-am propus să folosim emulația creată de Zilele Nordului pentru a mobiliza oameni și resurse în două proiecte de revitalizare culturală: reamenajarea Poienii celor patru stejari ai lui Ștefan cel Mare și transformarea unui etaj al vechiului Conac Balș din localitate într-un muzeu al orașului. Aceste proiecte, împreună cu motivația "primirii de musafiri" - artiști și turiști, au făcut ca Zilele Nordului să fie un proiect asumat repede și de către comunitate și de către autorități.

"Încă suntem o societate de spectatori!"



Ce ne lipseşte nouă, în România şi, micşorând plaja de interese, în Botoşani, pentru a deveni parte a acestei industrii culturale? Este important, dacă suntem de acord că Botoşanii sunt un judeţ prin excelenţă cultural şi că, în această perspectivă, există terenul propice implementării şi dezvoltării unei asemenea industrii: judet al geniilor etc.

Cred că e numai o chestiune de ani până când lucrurile vor căpăta un alt ritm în România și, în mod punctual, la Botoșani. Nu se poate să fii înaintea timpului tău: societatea românească "liberă" e foarte tânără, spiritul nostru civic încă se coace, iar antreprenoriatul - capacitatea oamenilor de a-și crea lumi mici, ale lor, abia a reușit, de câțiva ani, să dea primele rezultate sănătoase. Produsele culturale, ca să fie sănătoase și ele, au nevoie de producători curajoși și pricepuți, iar acești oameni abia au început să se coacă la noi. Și mai e nevoie de consumatori, care abia își exersează plăcerea acestor gusturi noi: gustul pentru alte moduri de a-și petrece timpul liber, interesul pentru diferit și așa mai departe.



Ce ne lipsește, și nu vorbesc numai de Botoșani și de sectorul cultural, ci, în general, de România, este mai multă inițiativă educată. Mai mulți oameni care să-și asume riscuri și care să îi tragă pe alții după ei. Încă suntem o societate de spectatori. Prea mulți stăm pe margine, unii nici măcar nu-i aplaudăm pe cei care încearcă, ci îi recompensăm cel mult cu un "era și cazul să se facă ceva". Asta dacă nu îi bănuim din start de interese ascunse sau, pur și simplu, de nebunie.

Acum, dacă e să fim cinstiți, acest fenomen al "spectatorilor" nu se întâmplă numai în România și numai acum, ci e prezent dintotdeauna, în toate epocile și în toate societățile. Revenind la ale noastre, eu unul aleg să iau partea bună a ceea ce se întâmplă acum în România: chiar dacă ne e greu, suntem tot mai mulți cei care vrem să facem ceva, cei care credem că poate fi mai bine. În industriile creative, ca și în orice alt domeniu, asta nu poate fi decât un lucru bun.

"Oamenii așteaptă mereu idei care să-i scoată din amorțeală și să-i facă să se simtă mai buni sau mai utili"



Ajungem la Darabani. Nu este vorba despre întoarcerea fiului risipitor, pentru că niciodată nu aţi plecat cu adevărat de acasă. Mai mult, nu sunteţi la prima desfăşurare culturală pe tărâmul nordic. Totuşi, Zilele Nordului, anunţate pentru luna august la Darabani, este de departe un proiect extrem de amplu, ambiţios şi, de ce nu, cu oarece riscuri (sau nu?). Un eveniment care va reuni aproape toate domeniile culturale, cu invitaţi de primă mână şi prim rang artistic, cu scopuri măreţe şi speranţe asemenea. Care au fost reacţiile în comunitatea locală, atunci când aţi prezentat acest proiect?

S-au ridicat multe sprâncene când am pomenit prima oară la Darabani despre intențiile Zilelor Nordului. Dar, poate și pentru că am avut inspirația ca în iarnă să "încercăm" comunitatea locală cu un eveniment mai mic, un recital de pian cu scop caritabil, care s-a desfășurat în cele mai bune condiții, n-a fost nevoie de mult timp pentru ca oamenii să devină interesați de idee. Primăria și Consiliul Local, câțiva dintre cei mai importanți oameni de afaceri din zonă și comunitatea elevilor, toți aceștia sunt deja implicați, în cel mai practic mod cu putință, în Zilele Nordului. Lor li s-au alăturat deja și câțiva sponsori naționali, entități mass-media importante din România, Basarabia și Cernăuți, dar și dărăbăneni și botoșăneni stabiliți în alte orașe sau chiar în alte țări și care ne sprijină de la distanță.

Oamenii așteaptă mereu idei care să-i mobilizeze, să-i scoată din amorțeală și să-i facă să se simtă mai buni sau mai utili. Cred că Zilele Nordului e una dintre aceste idei. Și cred că o să v-o pot confirma după festival.

Ştiu că finanţarea festivalului Zilele Nordului a fost de la început un punct sensibil. Pe 13 aprilie mai făceaţi o invitaţie: 100 pentru Nord, programul oficial de strângere de fonduri pentru această primă ediţie a festivalului. Mai exact, oamenii pot dona, pâna la 10 august 2014, câte un leu pentru fiecare kilometru alergat de trei dărăbăneni, printre care şi dvs. Ceilalţi doi sunt Alex Teioşanu şi Costi Chirilă. Reacţiile pe site-ul oficial al Zilelor Nordului au fost pe măsură, însă vă rugăm să ne spuneţi dacă ele s-au şi concretizat în donaţii reale.

Da. Încă nu am reușit să acoperim bugetul pe care ni l-am propus, dar sperăm la câteva vești bune pe ultima sută de metri. Ne-am bazat pe mai multe surse de finanțare pentru festival: fonduri culturale, sponsorizări de la companii, dar și donații din partea comunității locale. Ne-am propus să alergăm împreună 100 de kilometri și să-i motivăm pe cei care vor să susțină festivalul să doneze câte un leu pentru fiecare kilometru alergat de noi. S-au anunțat până acum  30 de susținători, dintre care 10 au făcut deja donațiile prin transfer bancar, iar încă pe atâția ne-au transmis că așteaptă să ne vedem la festival pentru a finaliza donațiile. Ne-am atins până acum 33% din obiectivele financiare ale campaniei, primind susținerea botoșănenilor de pe trei continente și suntem încrezători că o să ni le alăture și alții până la festival. Adevărul e că ne-ar prinde bine, mai avem mult de muncă la cele două proiecte de reamenajare pe care ni le-am propus la Zilele Nordului: Poiana celor patru stejari ai lui Ștefan cel Mare și Muzeul Orașului.

Un alt punct inedit îl reprezintă şi modalitatea de a atrage turişti la eveniment şi de a le oferi sprijin în asigurarea condiţiilor optime de cazare, punând la dispoziţie un formular pe care doritorii sunt invitaţi să îl completeze. Care sunt reacţiile până în prezent?

Formularul nu e încă foarte încercat, în schimb e destulă lume care ne anunță pe mail sau pe Facebook că vor să vină la Darabani pentru festival și care ne cer recomandări de transport și cazare. Credem că cele trei pensiuni din Darabani se vor umple repede, așa că le-am pregătit turiștilor festivalieri un loc de campare neconvențional, pe Stadionul Orășenesc. Un caz interesant între turiștii care și-au anunțat prezența la festival este cel al unor domni din Blaj, premiați de către angajatorul lor cu un sejur gratuit la un festival din țară, la alegerea lor. Au ales Zilele Nordului și vor veni în august la Darabani. (interviu realizat de Florentina TONIŢĂ, Ştiri.Botoşani.ro)


Te-ar mai putea interesa si:  Ionel DavidStefan TeisanuAlexandru TeisanuZilele Nordului
11:24 am , 27 Iulie, 2014

Postarea comentariilor presupune implicit crearea unui cont de facebook. Sunt interzise postarile multiple ale aceluiasi mesaj (spam) si orice forma de reclama in cadrul comentariilor. Nu sunt permise mesajele cu tenta antisociala, cu caracter xenofob sau rasist, mesajele obscene si injuriile. Va rugam nu deviati de la subiect, nu lansati atacuri la persoana autorului (autorilor) articolelor sau injurii la adresa cititorilor care comenteaza. Sunt interzise comentariile care incita la actiuni ilegale, precum si cele care contin amenintari sau violeaza intimitatea si viata privata a cuiva. Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie. Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a radia comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site. Publicatia Darabaneni.ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.


Adauga un comentariu

Poza saptamanii

La fiecare patru ani nu punem speranța în politicieni că le va fi mai bine copiilor noștri. Să fie zâmbetul acestui copil un semn bun, de data aceasta?

Sondaj
Cine doriți să fie viceprimar al orașului Darabani?

   
   
   
   
   

Slideshow
Stiri nationale si internationale
Clipul saptamanii
Toate drepturile rezervate | Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site(fotografii sau texte) se pedepseste conform legilor in vigoare